Ministerul Justiției informează, prin intermediul unui comunicat publicat pe site-ul său, că reducerea perioadei de dezbatere a proiectului referitor la despăgubirile acordate magistraților pentru prejudiciile suferite în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Ministerul susține că reducerea perioadei de dezbatere a acestui proiect este o eroare deoarece proiectul plafonează despăgubiri, care altfel, fiind la decizia instanței, erau mai mari, și se aplică dacă, în exercitarea profesiei, magistratul plătește cu viața sau sănătatea.
„Proiectul de act normativ privind condițiile de acordare a despăgubirilor pentru unele prejudicii suferite de magistrați în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea nu acordă „noi beneficii” judecătorilor și procurorilor.
Proiectul de act normativ stabilește cuantumuri maxime pentru despăgubirile pe care un judecător sau procuror le poate primi din partea instanței pentru prejudiciile suferite în exercițiul funcțiunii, de exemplu în caz de atentat, îmbolnăvire profesională gravă etc.; în lipsa acestor limite maxime stabilite prin reglementări, instanțele pot acorda despăgubiri fără limită și se poate crea jurisprudență neunitară pentru situații similare”, susține instituția.
Potrivit Ministerului Justiției, despăgubirile nu sunt acordate de către Minister, ci de către instanțe, iar acestea pot fi acordate doar în limitele maxime stabilite prin proiect.
Reducerea dezbaterii publice a proiectului la sumele pe care magistrații le primesc ca despăgubiri și compensații în cazuri extreme – afectarea integrității și sănătății sau deces ca urmare a îndeplinirii atribuțiilor de serviciu – este o eroare și pierde chiar esența dezbaterii, pentru că existența acestor despăgubiri și compensații este produsul unei circumstanțe speciale în care magistratul a dovedit dedicare profesională, chiar cu prețul sănătății sau al vieții, se mai arată în comunicat.
„Ministerul Justiției este permanent atacat din două direcții care, deși aparent sunt opuse – «privilegii pentru magistrați» și «lipsă de susținere pentru magistrați», ambele sunt fundamentate pe același tip de argumentații manipulative și interpretări (ex: «ministerul Justiției a crescut salariile», în condițiile în care ministerul nu crește salarii, ci doar aplică hotărâri judecătorești) și având același efect final – erodarea încrederii în Justiție și în activitatea Ministerului Justiției – toate acestea în contextul în care Ministerul Justiției își direcționează politicile pentru consolidarea sistemului și pentru ordonarea lui pe principii științifice manageriale, desprinse din studiile privind sistemele judiciare, realizate cu sprijinul unor organizații profesioniste, bazate pe expertiză, cum ar fi cele realizate de Ministerul Justiției și CSM prin experți independenți, ori studiile realizate cu Banca Mondială”, adaugă reprezentanții instituției.