Recensământul populației, faza tradițională. Ce trebuie să știi despre cel care-ți bate la ușă. „Persoanele recenzate nu trebuie să prezinte niciun fel de act”

Românii au trecut testul recensământului online, desfășurat în premieră, și de acum începe etapa clasică de recenzare, din ușă în ușă. Deși unele voci au susținut că România nu este încă pregătită pentru acest sistem online de lucru, statistica pare să contrazică teoria vehiculată. 47% din populația țării a manifestat deschidere pentru autorecenzare, reușind să bifeze cu succes formula aleasă, spune Vladimir Alexandrescu, purtătorul de cuvânt al Institutului Național de Statistică (INS). 

„În alte țări europene, recensămintele pe formatul acesta de autorecenzare s-au făcut și în trecut. La unii, chiar acum 20 de ani, la cele mai multe, acum zece ani. La noi, este pentru prima oară când s-a încercat o asemenea formulă. Rezultatele în perioada de autorecenzare, cu un 47% din populație care s-a înregistrat în această formă, arată că, totuși, populația României a manifestat deschidere și până la urmă a și reușit”, a declarat Vladimir Alexandrescu, pentru Gândul.

Dacă la ultimul recensământ, din 2011, populația stabilă a României era de 20.121.641 de  persoane, la începutul anului 2022, populația rezidentă a României era estimată undeva la 19,1 milioane de locuitori.

20.000 de recenzori au dat startul recenzării din teren

Pentru cei care nu au reușit sau nu au dorit să încerce formula de recenzare online, rămâne varianta clasică, a recenzorului care îți bate la ușă. 20.000 de recenzori special selectați și pregătiți pentru acest demers au dat vineri, 3 iunie, startul recensământului tradițional.

„Recenzorii au fost selectați de către primăriile din zona respectivă, cu ele se fac și contractele de prestări servicii – în baza cărora sunt plătiți. Sunt pregătiți de către Direcțiile Județene Regionale de Statistică.

După ce fac această instruire, susțin un test ca să vedem dacă au aptitudinile necesare pentru a putea fi recenzori. E vorba despre abilitatea de a folosi tabletele. Evident că au fost mai mulți posibili recenzori selectați decât cei care, în final, acoperă numărul celor 20.000 de care este nevoie”, explică Vladimir Alexandrescu.

Este bine de știut că refuzul de a oferi informații, furnizarea de date incomplete sau eronate în cadrul procesului de recenzare constituie contravenții, care pot fi sancționate cu amendă între 1.000 și 3.000 de lei.

Recenzorul nu-ți cere acte

Înainte de a pleca propriu-zis pe teren, fiecare recenzor și-a verificat mai întâi sectoarele de recenzare, dar și persoanele care au bifat deja recenzarea online.

„Era inconfortabil ca o persoană care s-a autorecenzat să se trezească cu un recenzor la ușă care să-i mai ceară o dată datele. Deci trebuia ca recenzorul să știe foarte exact pe cine are în sectorul său. Pentru asta, în primele zile, toți recenzorii au intrat pe teren fără ca să facă recenzare propriu-zisă, ci ca să verifice ce persoane au, ce locuințe au de recenzat și să stabilească și un prim grafic de contacte cu persoanele respective”, spune purtătorul de cuvânt al INS.

Nu este nevoie să prezinți niciun act și niciun document recenzorului care-ți bate la ușă. Mai mult, o astfel de cerere trebuie să-ți ridice semne serioase de întrebare, cu privire la credibilitatea celui care vrea să te recenzeze. Așa că, înainte de a trece la discuții, trebuie să fii tu cel cere-i cere omului de la ușa ta legitimația de recenzor și buletinul.

„Recenzorii trebuie să aibă o ținută corectă, un limbaj educat, politicos, în așa fel încât să nu fie ostil cu persoanele pe care le recenzează. Deci, niște chestiuni minimale de comportament. În plus, ei toți au asupra lor o legitimație. O legitimație pe care sunt trecute și datele sale de pe actul de identitate.

Rugămintea foarte insistentă este aceea ca toți cei care primesc o persoană care se prezintă drept recenzor, înainte de a antama orice fel de dialog cu aceasta, să-i solicite prezentarea acestei legitimații și a actului de identitate. După aceea, dialogul se recomandă să nu fie în incinta locuințelor, ci într-un spațiu adecvat. De exemplu, la blocuri, în zona de intrare, iar la locuințe, undeva în curte, într-un spațiu care să permită înregistrarea datelor pe tabletă, fără a fi nevoie să se intre în locuință”, explică Vladimir Alexandrescu.

Recensământul se face în exclusivitate pe bază de liberă declarație. Atunci când este vorba de CNP, dacă persoana recenzată nu-l știe pe dinafară, se duce să-și ia buletinul ca să-l vadă, dar nu trebuie să-l prezinte recenzorului.

Nu trebuie niciun fel de act! Nu trebuie ca persoana recenzată să aibă domiciliul oficial, legal acolo unde este recenzat. Unde se declară, acolo este înscris, deci chestiunile sunt de așa manieră încât să fie garantată confidențialitatea informațiilor privind persoana respectivă”,  mai spune Vladimir Alexandrescu.

Recensământul din 2030, după modelul țărilor nordice

Formula de recensământ online este mult mai convenabilă și din punct de vedere al costurilor.  La un simplu calcul, vorbim despre economii deloc de neglijat la bugetul de stat. Tocmai de aceea, dezideratul pentru 2030 este acela de a urma exemplul țărilor nordice în materie de recenzare a populației.

„La ultimul recensământ dinaintea acestuia, cel din 2011, au fost circa 100.000 de recenzori, acum sunt 20.000. Deci, costul pe formular a rămas cam același – 7 lei la formularul de persoane, 3.5 lei la chestionarul pentru locuință. Este clar o scădere de costuri și o economie pe care o face statul român cu fiecare cetățean al său.

În ceea ce privește perspectiva, noi sperăm ca acesta să fie practic ultimul recensământ în format recensământ pe care-l face România și să ajungem până la runda următoare, care ar fi runda 2030, în situația țărilor nordice care nu mai fac recensăminte propriu-zise, ci își iau toate informațiile din bazele de date pe care le au”, susține Vladimir Alexandrescu.

Datele de la ultimul recensământ

Cel mai recent recensământ a avut loc în 2011, fiind al treilea de la căderea regimului comunist, după cele din 1992 și 2002.

Rezultatele obținute la recenzarea de acum 11 ani:

• Populația stabilă: 20.121.641 persoane, din care 10.333.064 femei (51,4%)
• Gospodării: 7,1 milioane (7.086.717)
• Locuințe: 8,5 milioane, din care 8.450.607 locuințe convenționale și 8.149 alte unități de locuit;
• Clădiri: 5.117.940, din care 5.103.013 clădiri cu locuințe și 14.927 clădiri cu spații colective de locuit.