EXCLUSIV | Fost ambasador al Republicii Moldova: „Traseul nostru spre UE va dura cel puțin 10-15 ani. În paralel, trebuie să consolidăm relația cu România” 

Războiul din Ucraina și schimbarea contextului de securitate au deschis oportunități neașteptate de aderare la UE, atât pentru Ucraina, cât și pentru Republica Moldova. Vineri, Ucraina și  Republica Moldova au primit din partea Comisiei Europene „verde” pentru a li se acorda statutul de țară candidată la aderarea la UE. În drumul spre  mult-visata aderare, Republica Moldova are și un alt obiectiv pe care îl urmărește îndeaproape, și anume întărirea și  consolidarea relațiilor cu România, partenerul strategic și țara de primă opțiune privind diversitatea aspectelor și domeniilor de interes vital pentru cetățenii Republicii Moldova.

În acest sens, Comitetul pentru Unitate și Bunăstare (CUB) – care reunește personalități din societatea civilă, din antreprenoriat și din mediul academic din Republica Moldova – a emis o declarație în care propune ca relația Republicii Moldova cu România să avanseze, dar mai ales să contribuie la crearea unor spații de integrare importante de care au nevoie la momentul actual cetățenii celor două țări.

„Contextul de securitate s-a schimbat foarte mult”

Igor Munteanu, fost ambasador al Republicii Moldova în SUA și unul dintre semnatarii petiției, a declarat pentru Gândul că acesta este momentul oportun al consolidării relațiilor dintre România și Republica Moldova.

Fostul diplomat a punctat și faptul că traseul Republicii Moldova spre UE va dura cel puțin 10-15 ani,  tocmai de aceea consideră că este nevoie de o agendă clară de priorități, construite pe nevoile urgente ale cetățenilor din Republica Moldova și din România, ghidate de acest concept al spațiilor comune integrate.

„Nu ar fi existat această deschidere (n.r. – șansa de a se deschide calea spre aderarea la UE) dacă nu ar fi fost această insecuritate majoră legată de războiul din Ucraina. Contextul de securitate s-a schimbat foarte mult și sigur că Republica Moldova vrea să folosească, în raport cu UE, această situație pentru a-și intensifica șansele de aderare la Uniunea Europeană.

Înțelegem însă că, în paralel cu acest proces, Republica Moldova trebuie să-și consolideze relația cu România, care este, de fapt, o țară de primă opțiune.

Și, în aceste condiții, Comitetul care reprezintă o inițiativă de cetățeni și nu este afiliată politic – un grup de personalități din societatea civilă, din antreprenoriat, din mediul academic –  transmit un mesaj de a întări relația și comuniunea cu România, prin concepte din spații comune integrate. Ce înseamnă asta? Înseamnă că relațiile dintre Republica Moldova și România nu pot sta așa cum erau anterior, iar parteneriatul strategic trebuie să fie consolidat printr-o cooperare mult mai strânsă, mult mai închegată.

Traseul nostru spre UE va dura mult timp, 10-15 ani, cel puțin. În toată această perioadă de timp, Republica Moldova și România trebuie să gândească împreună spre spații de care au nevoie cetățenii.

Și, în principiu, noi, prin această declarație care se numește Declarație cu privire la relația organică a Republicii Moldova cu România, încercăm să punctăm niște priorități. Vrem să creăm o agendă și această agendă să fie construită pe nevoile urgente ale cetățenilor din Republica Moldova și România, ghidate de acest concept al spațiilor comune integrate. Cred că dacă vom merge în acestă direcție, cetățenii vor fi mai fericiți și mai reprezentați”, a spus Igor Munteanu.

„Trebuie să ne convingem că discursul lui Macron se va confirma săptămâna viitoare”

Fostul ambasador a vorbit și despre vizita președintelui Emmanuel Macron în Republica Moldova, susținând că este extrem de important, într-un asemenea context internațional tensionat, să existe sprijinul țărilor care constituie nucleul dur al UE.

„Președintele Franței reprezintă, în acest moment, misiunea politică pe care o are Franța în Consiliul European. Fiind la Chișinău, domnul președinte Macron a menționat faptul că Franța va sprijini Republica Moldova, iar alături de Franța este și Germania, este și România. Sunt state care pivotează ca un angajament european în raport cu Ucraina și Republica Moldova. Sigur că noi ne-am bucurat să vedem că președintele Macron nu creează obstacole, ci a promis ajutor pentru Reuniunea Consiliului European.

Președintele Macron a încercat să respingă orice fel de acuzații cum că ar face jocul rușilor, au fost anumite suspiciuni legate de conversațiile sale neîncetate cu președintele Vladimir Putin și a spus că Ucraina trebuie să învingă, Ucraina și Republica Moldova trebuie să fie deplin integrate în UE și că exact această misiune a vizitei sale va fi reconfirmată și cu prilejul reuniunii de la Consiliul European. Sunt semnalele pe care noi le-am așteptat, iar acum trebuie să ne convingem că discursul lui Macron se va confirma săptămâna viitoare”, a mai spus Igor Munteanu.

Zi istorică pentru Ucraina și Republica Moldova

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat vineri că executivul european recomandă Consiliului UE să acorde Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană. Într-o conferință de presă la Bruxelles, Ursula von der Leyen a mai spus că Georgia – a treia țară care a depus cerere – primește deocamdată doar ”perspectiva europeană”, iar Comisia va reveni asupra reformelor asumate și va analiza dacă țara poate primi statutul de candidată.

Ursula von der Leyen, spune că ucrainenii sunt „gata să moară” pentru perspectiva europeană: „Vrem ca ei să trăiască cu noi în visul european”.

”Acest lucru se întâmplă, desigur, în condițiile în care țara va efectua o serie de reforme importante suplimentare”, a adăugat von der Leyen.

„În opinia Comisiei, Ucraina a demonstrat în mod clar aspirația țării și determinarea țării de a se ridica la valorile și standardele europene”, a mai spus șefa Comisiei Europene.

Serghei Lavrov: „Din Republica Moldova se încearcă să se facă a doua Ucraină”

Vizita președintelui Emmanuel Macron acron în Republica Moldova a stârnit reacții dure din partea ministrului de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, care susţine că se încearcă transformarea Republicii Moldova în „a doua Ucraină”, relatează deschide.md.

„Desigur, din Republica Moldova, clar, se încearcă să se facă a doua Ucraină… Asemenea abordare din partea actualei conduceri a Moldovei este foarte semnificativă când anunţă că: «Începem procesul de aderare la Uniunea Europeană, o să vedem ce ne vor promite şi o să decidem dacă rămânem în Comunitatea Statelor Independente»”, a declarat Lavrov.

Totodată, Lavrov a acuzat Chişinăul de ”cerşetorie” în cazul livrării gazelor naturale.

„Această cerşetorie, preponderent extorcare, merge pe ideea «Dacă nu ne faceţi o reducere, atunci noi vom merge mai repede spre Europa. Dar dacă o să ne faceţi, atunci noi oricum vom merge, dar mai lent». Eu aşa interpretez aceste semnale şi vă pot asigura că majoritatea populaţiei Republuicii Moldova înţelege aceste lucruri. Şi cu atât mai mult în Transnistria şi în special în Găgăuzia”, a afirmat Lavrov, într-un interviu pentru NTV.

Maia Sandu îi dă replica lui Lavrov

Președintele Republicii Moldova a răspuns atacurilor dure ale ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, la adresa Chișinăului. Maia Sandu a declarat că țara sa achită sume mari și la timp pentru consumul de gaze naturale din Federația Rusă și nu vede nicio legătură între livrările de gaze și intenția Republicii Moldova de a obține statut de țară candidată la UE, potrivit Agora.md.

„Nu văd nicio legătură între livrările de gaze și intenția noastră de a obține statut de țară candidată. Ne dorim asta demult și am anunțat asta de mulți ani. Am făcut și niște angajamente să depunem cererea de aderare la UE.

Da, nu ne-am imaginat că se v-a întâmpla în așa context. Dar sunt lucruri separate. Contractul cu Gazprom – noi achităm consumul și plătim sume foarte mari. Sunt și țări UE care au contracte. Moldova este țară independentă și suverană, iar cetățenii au spus că vor să trăiască într-o țară liberă, într-un stat care-i respectă, într-un stat în care se poate construi bunăstare”, a spus Maia Sandu.

Declarația Comitetului pentru Unitate și Bunăstare: „România este partenerul strategic privilegiat pentru Republica Moldova”

Redăm, mai jos, integral, Declarația Comitetului pentru Unitate și Bunăstare în care propune ca relația Republicii Moldova cu România să avanseze și să contribuie la crearea unor spații de integrare importante de care au nevoie la momentul actual cetățenii.

„România este partenerul strategic privilegiat și țara de primă opțiune privind diversitatea aspectelor și domeniilor de interes vital pentru cetățenii Republicii Moldova. În plan economic, România este partenerul comercial esențial pentru producătorii din Republica Moldova. În plan politic, România este partenerul cel mai dedicat și recunoscut dintre statele-membre ale Uniunii Europene în calitatea sa de avocat al Republicii Moldova în intențiile ei de integrare europeană și de obținere a statutului de țară-candidat pentru aderare. Este un angajament solid și organic, cu un impact deosebit asupra cooperării strânse și interacțiunii dinamice dintre cele două țări.

Fiind conștienți că parteneriatul strategic dintre România și Republica Moldova derivă dintr-un proces organic de integrare și compatibilizare, credem cu tărie că acest obiectiv este viabil prin conceptul de „spații comune integrate”.

Ideea spațiilor comune integrate are la bază o serie de acțiuni prioritare, strategii sectoriale si angajamente care răspund unui proiect de țară privind integrarea spațiului național, un ideal colectiv care poate fi susținut de întreaga clasa politică, de întreaga societate, contribuind la un autentic consens național. Noi credem că în aceste vremuri tulburi, de infinite provocări ale securității regionale și continentale, relația R. Modova cu România trebuie să avanseze și să contribuie la crearea spațiilor de integrare de care au nevoie cetățenii.

În acest context, considerăm necesar să punctăm următoarele priorități:

1.Este timpul ca relațiile frățești dintre România și Republica Moldova să fie ridicate la un nivel superior de interacțiune strategică și coeziune socială. Propunem semnarea unui Pact politic de unitate națională, de tip Snagov, prin care să ne angajăm cu toții, partide politice, asociații publice și private, universități și fundații, primării și alte entități de drept public și privat atât din România cât și din Republica Moldova, în fața oamenilor, a tuturor celor care cred în comunitatea noastră de limbă, istorie, cultură, credință și interese seculare, la susținerea unui proces de creare a spațiilor comune de integrare între cele două state românești.

2. Proiectul creării de spații comune România – Republica Moldova va fi orientată spre satisfacerea nevoilor reale ale oamenilor: vămi și posturi de control transfrontalier comune (o singură vamă); călătorii aeriene între România și Republica Moldova la prețuri corecte, accesibile tuturor cetățenilor, la tarife echivalente cu cele ale rutelor econom spre cele mai apropiate orașe europene; un sistem de asigurări obligatorii și facultative (publice și private) la standarde europene, oferite cetățenilor din România și Republica Moldova, în condiții egale; integrarea Republicii Moldova în sistemul energetic al României, inclusiv prin intermediul liniilor de înaltă tensiune (în construcție „Isaccea – Chișinău”) și al liniilor de tensiune redusă existente; integrarea Republicii Moldova pe piața gazelor naturale (gazoductul „Iași – Ungheni – Chișinău”) și a produselor petroliere; integrarea activelor imobiliare și mobiliare prin extinderea Bursei comune de valori mobiliare și financiare din România; crearea unei Bănci Agricole Transfrontaliere specializate în investiții rurale, suplimentarea programelor de asistență economică pentru Republica Moldova cu garanții de stat pentru afaceri noi în domeniul agricol; polițe de asigurare mai ieftine și mai sigure pentru cetățenii români și moldoveni la trecerea frontierei, garantarea unor tarife europene de telefonie mobilă; polițe de asigurare a vieții; siguranța domiciliului, circulației într-un sistem armonizat pus în serviciul cetățenilor.

3. Ne dorim ca ajutoarele financiare nerambursabile, oferite cu generozitate de către România Republicii Moldova, inclusiv cele 100 mln. de euro, să fie orientate spre satisfacerea așteptărilor prioritare ale cetățenilor: consolidarea podurilor rutiere „Ungheni-Ungheni”, „Galați – Giurgiulești”, reabilitarea podului feroviar „Galați – Giurgiulești” – proiecte ce au fost incluse în Foaia de parcurs agreată la 23 noiembrie 2021 de România și Republica Moldova și care urmează a fi accelerate și valorificate. Multe dintre proiectele de investiții, pe care România ar trebui să le accelereze (proiectele de infrastructură rutieră – Autostrada Unirii A8, Autostrada A7 – Ploiești-Siret, drumul-expres Tișița-Albița, conexiunile feroviare, creșterea frecvențelor de zbor Chișinău – București, conexiunea cu alte orașe importante din România, care ar contribui semnificativ la integrarea economică, socială, culturală a Republicii Moldova în România.

4. Mai mult ca oricând, noi, semnatarii acestei Declarații, vrem să vedem România nu doar în calitate de partener politic privilegiat, ci și de partener economic principal al Republicii Moldova în domeniul investițiilor private. Susținem inițiativa constituirii unui Fond public al României pentru Republica Moldova, care ar pune bazele unor proiecte mari de infrastructură, reconstrucție a drumurilor, podurilor, serviciilor și memorialisticii naționale a orașelor mari și mici din Republica Moldova, sub patronatul municipiilor din România (București, Iași, Cluj, Brașov, Timișoara). Avem nevoie de efort consistent în condiții de transparență, încredere, dăruire și spirit antreprenorial.

5. Integrarea economică a României și Republicii Moldova trebuie să avanseze sistemic. În anul 2021, schimburile comerciale între cele două state românești s-au ridicat la 2,4 miliarde de dolari, dar ele pot fi dublate în următorii 4 ani, dacă vor fi tratate ca o prioritate a parteneriatului strategic. România este partenerul comercial numărul unu al Republicii Moldova (exportul de produse în România constituie 25% din totalul de 65% exportate în UE). Totuși, investițiile în sectorul industrial și de producție au fost puține și modeste, fapt ce impune căutarea unor instrumente și abordări noi. Este timpul ca România să se impună și ca avocat economic al parcursului european al R. Moldova.

6. Integrarea prin spații comune a României și Republicii Moldova trebuie să încurajeze inițiativa privată, antreprenoriatul liber, prin formarea unor campioni ai mediului de afaceri și inovație. Este necesar ca investițiile românești să fie echitabile și corecte în cadrul licitațiilor și proiectelor concesionale din Republica Moldova, să fie în consens cu politica de prevenire a abuzurilor. România și Republica Moldova trebuie să-și propună susținerea a cel puțin 5 corporații competitive private, care să le reprezinte pe plan internațional, urmând exemplul companiilor Purcari, Endava. România și Republica Moldova trebuie să ofere cel puțin 500 de granturi anuale pentru dezvoltarea de noi afaceri, stimulând campionii din mediul afacerilor private și educând o nouă generație de antreprenori, conectați la progres.

7. Ne dorim ca România să inițieze și să promoveze proiecte sistemice care să sporească competitivitatea produselor moldovenești agricole, industriale, farmaceutice, a tehnologiilor IT, ingineriei etc. Companiile private din România, băncile, fondurile de asigurări, fondurile de investiții, companiile de construcții vor identifica oportunitățile economice, garantate temeinic de guvernele de la Chișinău și București. În acest scop, România ar trebui să ofere 1% din PIB-ul său pentru completarea resurselor necesare Fondului Moldova. Acest fond ar putea fi suplinit, prin proiecte bine întocmite, în următorii 10 ani de la înființarea sa, cu cel puțin 100 mlrd $, în scopul cofinanțării public-private a infrastructurii ce leagă R. Moldova de România.

8. Recunoaștem necesitatea unui nou format pentru buna gestionare a parteneriatului strategic dintre România și R. Moldova. Îmbunătățirile instituționale ar asigura acestui format o funcționalitate sporită, continuitate dinamică și înțelegere superioară a statului și societății asupra priorităților reale, indiferent de schimbările guvernelor. Credem că, în cadrul Guvernului României, se cere de creat un Minister pentru reintegrare, care ar oferi acestui proces mai multă coerență și legitimitate. Ne gândim că un minister similar ar putea fi necesar și la Chișinău. Este timpul ca România să înființeze o Agenție de Voluntariat și Educație Internațională (ARIVE) după modelul american al PeaceCorps. Aceasta, pe de o parte, va fi un partener esențial al politicii soft a României pe plan regional, pe de alta – un ambasador al ei în lume.

9. Crearea spațiilor comune de integrare a României și Republicii Moldova implică obligația de a crea, promova și implementa proiecte economice de impact. Este stringent ca Republica Moldova și România să creeze proiecte fezabile pentru investiții internaționale. Vedem ca prioritate-cheie dezvoltarea transportului feroviar și de transport rutier. România de mâine are nevoie de magistrale de căi ferate modernizate și accesibile; trenuri accelerate la standarde internaționale, coridoare de transport și șosele moderne, care să lege orașul Chișinău de București și de alte localități importante ale României. Suntem pregătiți să ajutăm guvernele ambelor state să demareze imediat cooperări punctuale cu mari companii internaționale interesate să se implice. Vedem ca prioritate schimbarea ecartamentului căilor ferate din R. Moldova pe modelul european, avem nevoie de un angajament solid cu fondurile accesibile ale Uniunii Europene, atragerea fondurilor private în proiecte regionale de succes.

10. O importanță deosebită în vederea integrării efective a Republicii Moldova în spații comune ale României o au artele. Pledăm pentru înființarea unei agenții de cultură, teatru și film „Noua Românie”, ce ar asigura proceselor culturale și educaționale fonduri și oportunități de intensificare a cooperării între instituții și personalități ale culturii naționale, artiști, regizori, finanțatori, interesați să facă parte din acest proces. Este necesar de a crea noi lanțuri de centre culturale, de biblioteci moderne, de tip „Cărturești” etc., care să contribuie la promovarea valorilor spirituale românești. Ministerele Culturii și Educației trebuie să identifice resurse pentru a finanța, în mod transparent, fără intermediari și agenții internaționale, direct și expeditiv, după principiul „primul venit – primul servit”, proiecte de educație publică și de caritate, în beneficiul comunităților mici, orașelor și asociațiilor democratice.

11. Populația ar trebui să beneficieze de o înțelegere mult mai bună a motivelor susținerii, prin diverse proiecte, a Republicii Moldova de către România. Din păcate, de prea multe ori, publicul larg de pe ambele maluri ale Prutului, inclusiv de la Chișinău și de la București, nu a fost suficient de bine informat despre efortul depus de contribuabilii români, astfel acordurile semnate devenind subiecte ale unor discursuri politicianiste sterile. Este datoria noastră să schimbăm această situație. În anul 2022, România trebuie să-și recapete licența pentru posturile sale (TVR-1, TVR-2) în Republica Moldova, acestea făcând parte din programele de abonamente gratuite la rețelele comune TV. Televiziunile românești și posturile de radio sunt invitate să coopereze strâns, să investească și să creeze noi alianțe și grupuri media în marile orașe și regiuni din Republica Moldova: la Bălți, Cahul, animând noi portaluri de știri, televiziuni transfrontaliere și ziare editate în limba română pentru cititorii din R. Moldova și din zonele învecinate României.

12. România și Republica Moldova au nevoie de un proiect cu adevărat național în domeniul educației publice. Educația națională trebuie să devină o prioritate-cheie (cross-cutting) pentru orice guvern de la București. În această ordine de idei, se impune necesitatea asigurării în Republica Moldova a unei educații calitative, atractive, competitive, ce le-ar oferi absolvenților instituțiilor de învățământ să concureze cu semenii lor europeni pe piața forței de muncă, crearea unor campusuri universitare moderne la Chișinău, angajamentul de a construi, până în 2032, 1 000 de școli moderne, de a moderniza sistemul școlar.

13. România ar trebui să-și asume un rol mai vizibil în modernizarea armatei naționale a Republicii Moldova, în crearea capabilității cu privire la securitatea cibernetică, la protejarea sistemelor de infrastructură critică, în adoptarea de tehnologii noi, inclusiv în domeniul energiei regenerabile, „smart cities”, hub-uri tehnologice lansate de business și centre universitare. Republica Moldova poate și trebuie să avanseze alături de România în adaptarea tehnologiilor moderne de generare a surselor de electricitate. Războiul din Ucraina va conduce la reconfigurarea geopolitică a Europei, cu marea probabilitate de creare a unor condiții geopolitice favorabile Unirii. Clasa politică, din ambele state românești, trebuie să fie pregătită pentru valorificarea noilor condiții istorice în prefigurare, în interesul reîntregirii naționale.

14. Pledăm pentru ca legislația Republicii Moldova să ofere cetățenie tuturor românilor, descendenți din familii cu rădăcini basarabene, prigoniți, în perioada postbelică, de regimului sovietic. Suntem pentru ca Republica Moldova să-și asume și să apere calitatea de al doilea stat românesc în cadrul parteneriatului său cu România, adoptând pragmatic și vizionar politici care să apropie reîntregirea poporului român. Reîntregirea românească este un proces identic cu cea a poporului german după căderea zidului Berlinului și trebuie tratată de UE în aceiași termeni și nimeni nu poate avea drept de veto asupra acestui proces.”