Directorul Serviciului Român de Informații, Eduard Hellvig, a avut, vineri, o declarație publică rară prin care a transmis poziția insituției cu privire la pachetul de legi pe securitate națională, aflat care a declașat o serie de dezbateri, controverse și chiar proteste în ultimele săptămâni. După ce a dat propria definiție a „securismului”, directorul SRI a promis că va lupta, atât timp cât va ocupa o funcție publică, pentru ca abuzurile din perioada comunistă să nu se mai repete.
Eduard Hellvig a susținut, vineri, poziția SRI cu privire la pachetul de legi care vizează securitatea națională, dar și dezbaterile publice pe care le-a declanșat. „Este normal ca societatea să fie preocupată de subiectul acestor legi. Totuşi, dezbaterea este centrată doar pe SRI, ceea ce sigur, poate da de gândit”, a afirmat directorul SRI.
Conform declarațiilor oficiale, este vorba despre un pachet amplu care cuprinde zece legi care reglementează funcționarea și organizarea instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale.
Preşedintele PNL, premierul Nicolae Ciucă, a precizat, în 27 mai, că pachetul legilor privind securitatea naţională ar putea intra în analiza Guvernului într-o săptămână. „Legile au fost elaborate la nivelul fiecărei instituţii responsabile în parte. Pachetul – în deplinătatea sa – se află la nivelul fiecărui partid, astfel încât comisiile de specialitate să poată să analizeze. Cred că nu mai târziu de o săptămână putem să avem pachetul spre analiză şi spre aprobare la nivelul Guvernului, astfel încât să fie înaintat Parlamentului”, a spus Nicolae Ciucă, la finalul Consiliului Naţional al PNL, citat de Agerpres.
Pachetul de legi privind securitatea naţională este finalizat şi va fi trimis în Parlament, anunţa, cu o zi înainte, ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu: „Am finalizat, în aceste luni, întreg pachetul privind securitatea naţională. Îl vom aduce în Parlament, îl vom discuta şi în partid, în comisiile parlamentare. Cred că sunt esenţiale, pentru că au trecut mulţi ani de la integrarea noastră în NATO şi sunt multe lucruri care trebuie aduse în acest moment la nivelul unor decizii”.
Directorul SRI a explicat viziunea SRI-ului de astăzi, pe care o împărtăşește atunci când vine vorba de rolul serviciilor de informaţii într-o societate democratică, precizând că SRI are un rol consultativ.
„Structurile de informaţii trebuie să fie în serviciul cetăţenilor prin tot ce intreprind, respectând legile ţării, drepturile şi libertăţile civile. În democraţie, este nevoie de echilibru! Pe de o parte de respectarea drepturilor şi libertăţilor civile, iar pe de altă parte de consolidarea instituţiilor statului în faţa unor ameninţări fără precedent, aşa cum sunt cele pe care le parcurgem în prezent. Voi comenta conţinutul legilor, abia după ce acestea vor fi asumate în cadrul procesului legislativ, care va include consultarea publică. și în care SRI nu are decât un rol consultativ”, adeclarat șeful SRI.
Cu această ocazie, Eduard Hellvig a clarificat diferențe pe care o vede între Securitate şi Securism, care „sapă la temelia oricărui demers de democratizare, ne vrea ţinuţi pe loc şi în conflict unii cu alţii. Securismul are abilitatea de a se prezenta ca un medicament, când în realitate este virusul însuşi”.
„Eu imi doresc să putem consolida împreună, instituţii ale statului, clasa politică şi societatea civilă, pentru ca România să se vindece de securism şi să lase, în sfârşit, în urmă practicile fostei Securităţi. Despre Securitate și securism trebuie să învățăm în manualele de istorie, nu să ne dorim reluarea practicilor lor”, a afirmat directorul SRI.
După ce a trecut în revistă progresele instiruției pe care o conduce din martie 2015, Eduard Hellvig a dat asigurări că înţelege personal foarte bine ce înseamnă abuzul unui stat cu instinct nedemocratic împotriva cetăţenilor săi şi, tocmai de aceea, „cât timp voi fi într-o funcţie publică, voi lupta pentru ca astfel de abuzuri să nu se mai repete”.
Eduard Hellvig (47 de ani) a devenit cel de-al cincilea director al SRI, la data de 2 martie 2015. El este absolvent al Facultății de Științe Politice și Administrație Publică a Universității Babeș-Bolyai din Cluj în anul 1997, ulterior dobândind titlul științific de doctor în științe politice în cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative din București (2009), conform CV-ului oficial.
Și-a consolidat profilul academic în domeniul studiilor de securitate, urmând cursurile Colegiului Național de Apărare al Universității Naționale de Apărare „Carol I“ (2005-2006) și Programul pe probleme de terorism și studii de securitate (PTSS) organizat de Centrul European de Studii de Securitate „George C. Marshall“ din Garmisch-Partenkirchen, Germania (2006).
În legislatura 2004-2008 a fost deputat în Parlamentul României, calitate în care a deținut funcția de secretar al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională (oct 2005 – sept 2008) și de membru al Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO (subcomisia pentru securitate). Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană a devenit unul dintre primii europarlamentari ai României (1 ian – 9 dec 2007).
În anul 2012 a deținut portofoliul de ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului, iar în urma alegerilor parlamentare de la finele aceluiași an a câștigat un nou mandat de deputat. În cadrul acestei legislaturi a fost vicepreședinte al Camerei Deputaților (dec 2012 – sept 2013), membru în Comisia pentru politică externă (până în feb 2013), în Comisia pentru Afaceri Europene (din feb 2013) și în Delegația României la Adunarea Parlamentară a NATO (20 dec 2012 – 3 sept 2013).
Mandatul său de deputat s-a încheiat la 3 septembrie 2013, ca urmare a revenirii în Parlamentul European (sept 2013 – iun 2014). Și-a reconfirmat calitatea de europarlamentar și după alegerile din mai 2014, însă decide să renunțe la aceasta odată cu validarea sa, de către Parlamentul României, în funcția de director al SRI.
Declarația integrală a directorului SRI, aici.