Peștele este considerat de mulți nutriționiști ca fiind o sursă excelentă de proteine și de acizi grași, iar cei mai mulți dintre noi consumăm pește relativ des.
Din păcate, însă, peștele și fructele de mare de pe piață conțin cantități mari de mercur, așa că specialiști recomandă prudență. Acest lucru nu înseamnă că nu ar mai trebui să consumăm deloc pește, ci să avem grijă ce tip de pește alegem și să limităm cantitatea.
Apa mărilor și oceanelor este, din nefericire, contaminată cu mercur, astfel că peștii ajung și ei să fie contaminați cu acest metal periculos, atrag atenția specialiștii.
Mările sunt încărcate diferit cu mercur. Spre exemplu, cele din zonele asiatice sunt mai poluate decât cele din Europa, deoarece legislația este mult mai permisivă în ceea ce privește deversările.
Medicul Radu Țincu spune că unele specii au mai mult mercur decât altele, potrivit DC Medical.
„Peștii care sunt în lanțul trofic cel mai evoluat, cei mai mari și răpitori, sunt cei mai încărcați. Și este frecvent folosită ca exemplu comparația dintre sardină și rechin. Sardina și rechinul au o diferență de aproape 200 de ori în ceea ce privește cantitatea de mercur. Rechinul are mult mai mult mercur, pentru că el mănâncă toate celelalte specii care au acumulat mercur.
Prima regulă când alegem să mâncăm pește și fructe de mare e să vedem de unde provin și a doua e să alegem pești mici care nu sunt răpitori, pentru că aceștia sunt mai puțin încărcați, comparativ cu cei mari”, explică Radu Țincu.
Specialistul ne mai recomandă să consumăm mai multe tipuri de pește, cu alte cuvinte, peștele pe care îl mâncăm să fie cât mai variat.
„O altă regulă, dincolo de a alege peștele mai mic, trebuie să diversificăm peștii, pentru că riscăm ca dacă această specie e supusă încărcării cu un toxic, să preluăm toxicul. E bine să nu mâncăm luni de zile același pește, pentru că el ne va aduce și metalele pe care le înmagazinează”, spune specialistul.
Potrivit lui Țincu, peștii care conțin cele mai mari cantități de mercur sunt tonul, rechinul și somonul. Medicul recomandă să alternăm consumul acestor pești cu consumul de pește de acvacultură.
„Mai bine mâncăm o săptămână păstrăv de acvacultură și altă săptămână un pește de mare, de dimensiuni mici. Sunt astfel de încărcări, dar nu trebuie să devenim extrem de agitați cu această problemă. Important e să știm că există această problemă, că există riscul, important e să ne verificăm la un interval de timp nivelul de mercur din sânge și să știm că există posibilitatea să-l eliminăm și odată cu el, toate riscurile de toxicitate scad”, adaugă Țincu.
Atunci când cumpărăm pește este important să fim atenți la câteva detalii, pentru a ne asigura că acesta nu este vechi. Astfel, trebuie să ținem cont că peștele proaspăt are întotdeauna solzi strălucitori, branhii roșii și ochi limpezi. Luați peștele în mână și priviți-l – unui pește care nu este proaspăt îi va atârna ușor coada. Aripioarele vor fi uscate și branhiile cenușii.