VIDEO | Biblioteca Națională a României reunește 13 milioane de titluri (DOCUMENTAR)

Biblioteca Națională a României se află în centrul Capitalei, pe Bulevardul Unirii, vis-a-vis de sediul Tribunalului București. Clădirea a avut o istorie tumultoastă după Revoluție, iar numele i-a fost schimbat de nenumărate ori. Cu toate acestea, în prezent, Biblioteca Națională a României și-a păstrat impresionantele valori.

Fondul bibliotecii deține peste 13.000.000 de unități bibliografice cu caracter enciclopedic. Acestea sunt organizate în fonduri curente, cum ar fi publicațiile românești și străine și regăsim o colecție de ziare, cărți și reviste, dar și în fondurile colecțiilor speciale, care conțin diverse bibliofilii, manuscrise, arhive istorice, periodice românești vechi, fotografii și cartografii.

Biblioteca Națională a României, cunoscută în trecut ca și Biblioteca Centrală de Stat, este cea mai mare bibliotecă din România.

De-a lungul timpului, aceasta a purtat diferite denumiri, în funcție de regimul politic și de puterile care s-au succedat pe parcursul celor peste 100 de ani de existență. Biblioteca dispune în prezent de 14 săli de lectură, șase săli de conferință, o aulă și peste 12 milioane de cărți.

Biblioteca Națională a României își are originea în Biblioteca Colegiului Sfântul Sava din București, una dintre cele mai vechi și reprezentative biblioteci din țară. Biblioteca Colegiului Sfântul Sava a fost dată în folosință în anul 1838, iar fondul acesteia avea aproximativ 1.000 de volume.

După unirea din anul 1859, biblioteca a primit statutul de bibliotecă națională. Abia ulterior, numele s-a modificat și a devenit Biblioteca Centrală.

Cinci ani mai târziu, prin intermediul legii Reglementărilor publice, biblioteca a căpătat o nouă denumire: Biblioteca Centrală a Statului, nume pe care și l-a păstrat până în anul 1901. Un an mai târziu, timp de mai bine de 50 de ani, biblioteca a fost desființată, iar colecțiile sale au fost transferate la Biblioteca Academiei Române.

În anul 1955 a fost înființată Biblioteca Centrală de Stat, ca principală bibliotecă publică a țării, și avea atribuțiile specifice unei biblioteci naționale, conform standardelor impuse de UNESCO.

Abia în anul 1990, Biblioteca Centrală de Stat a primit numele de Biblioteca Națională a României, nume pe care îl poartă și în prezent.

Primul sediu al Bibliotecii Centrale de Stat a fost clădirea Palatului Bursei, din Centrul Vechi al Capitalei, în apropiere de Universitate. Cu toate acestea, biblioteca deținea și alte sedii, cum ar fi Așezămintele Ionel I. C. Brătianu – aflate pe Str. Biserica Amzei care a devenit un monument istoric.

Clădirea adăpostește o vastă colecție. Ulterior a apărut și noul sediu al Bibliotecii Naționale. Aceasta a fost proiectată și realizată înainte de 1989, de către arhitectul Eliodor Popa, însă nu a putut fi finisată.

Un timp îndelungat nu s-au putut face investiții asupra clădirii, astfel că mai multe părți din imobil s-au degradat, iar părți din materialele de construcție au fost furate.

Abia în anul 2002 a apărut o controversă în jurul construcției, după ce a fost transferată în administrarea Regiei Autonome- Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat, pentru a deveni sediu al Guvernului. Ulterior, planul a fost abandonat.

Patru ani mai târziu, Ministerul Culturii a decis ca această clădire să se transforme în centru cultural și Bibliotecă Națională, însă lucrările au demarat abia în anul 2009.

În anul 2010, deputatul PDL Silviu Prigoană a înaintat o propunere legislativă care prevedea ca Parlamentul României să se mute în această clădire, însă această inițiativă nu a fost adoptată.

În anul 2012, Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române a sfințit noul sediu al Bibliotecii Naționale a României, care a fost deschisă publicului abia în data de 23 aprilie 2012.

Din stilul vechiului sediu s-a păstrat doar împărțirea pe domenii a sălilor, astfel că există o sală a periodicelor, una a științelor filologice, alta pentru științele exacte.

În plus, în incinta clădirii a fost înființată și o sală destinată lecturii pentru cei mici, o mulțime de spații multifuncționale în care se pot organiza diverse activități, în care nu este nevoie neapărat de un permis de acces în bibliotecă. În schimb, pentru accesul la cărțile de la raft, vizitatorii au nevoie de un card, realizat gratuit pe baza unui act de identitate.

Suprafaţa totală desfăşurată a edificiului este de 112.000 metri pătraţi, iar cea utilă de 78.600 metri pătraţi.
Biblioteca Natională dispune de 16 săli mari de lectură, şase săli de conferinţă, spaţii multifuncţionale (săli de expoziţii, audiţii, proiecţii, librării, cafenele), depozite de carte, birouri. Biblioteca mai dispune de aulăm, anexe și spaţii tehnice.