EXCLUSIV | Ce spune un expert în energie despre cea mai „scumpă” iarnă din ultimii 60 de ani. ”Nu vor fi întreruperi complete ale gazului rusesc, ci armă de șantaj, câteva zile, când vor prinde iarna mai dură”

Criza energetică – potențată și de invazia Rusiei în Ucraina – a adus în atenția publică scenarii alarmante în ceea ce privește costurile aprovizionării cu gaz în iarna anului 2022-2023. Corina Murafa, expertă în energie și climă, spune, într-un interviu pentru Gândul, că, spre deosebire de alte țări membre ale Uniunii Europene care vor avea probleme dacă Rusia întrerupe aprovizionarea, România se bazează încă pe o producție bună, care ar putea acoperi deficitul unei eventuale crize în energie.

Experta în politici energetice susține însă că îngrijorător pentru România este că îi lipsesc procedurile clare în ceea ce înseamnă întreruptibilitatea cu energie pentru anumite tipuri de consumatori, ceea ce ar putea crea un adevărat haos, în cazul în care s-ar adeveri scenariul suspendării exportului de gaze de către Rusia.

Corina Murafa explică și de ce România are nevoie, în vremurile pe care le trăim, de securitate economică și nu neapărat de independență economică.

Experta în energie infirmă ipoteza, tot mai des apărută în spațiul public, că prețurile la gaze au crescut exclusiv pe fondul izbucnirii războiului ruso-ucrainean.

Corina Murafa este expert în enegie și climă, dar și cadru didactic asociat la Academia de Studii Economice, având  experiență în companii multinaționale și organizații internaționale. A fost consultant pentru Banca Mondială și Cancelaria primului-ministru, pentru Ministerul Finanțelor Publice și alte instituții, colaborând totodată și cu Ministerul Energiei, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, Deloitte, OMV Petrom, Societatea Academică din România. Are ca domenii principale de expertiză afacerile europene în energie, guvernanța corporativă a companiior de stat, drepturile consumatorilor de energie. A studiat la București, Berlin și New York, deținând un Master în Politici Economice Europene de la Hertie School of Governance.

„Rusia nu va putea întrerupe aprovizionarea foarte mult timp”

Corina Murafa estimează că, în ceea ce privește posibilele scenarii privind întreruperea gazelor din partea Rusiei, vor fi, într-adevăr, niște șicane, dar pe perioade scurte. Asta pentru că 45% din veniturile rezultate din importul de gaze ale Rusiei provin din UE, motiv pentru care aceasta nu își va putea permite să renunțe cu ușurință la sumele de bani pe care le primește.

„România are producție bună, mare. Într-adevăr, sunt state membre în UE care vor avea probleme dacă Rusia întrerupe aprovizionarea. Acum, nici Rusia nu o să poată să întrerupă aprovizionarea foarte mult timp, pentru că sondele alea merg în permanență. Nu poți să oprești o sondă de gaz decât cu niște costuri super ridicate. 

Eu cred că vor fi niște șicane, probabil o zi, două, cinci, o săptămână de suspendare sau de reducere a fluxului de gaze, suficient ca să-și reducă negocierea și jocul ăsta între marile puteri ale lumii. Evident că este posibil să fie genul acesta de întrerupere în aprovizionare de scură durată și în România și că autoritățile trebuie să ia niște măsuri.

Nu cred că trebuie să ne temem însă de întreruperi complete și pe termen lung, că nu are unde să ducă gazul ăla. Nu au nici cum să întrerupă sondele, nu au nici cum să înmagazineze, că înțeleg că și în Rusia depozitele sunt pline. Va fi fix armă de șantaj, timp de câteva zile, când vor prinde, probabil, iarna mai dură, vor întrerupe câteva zile. Și sunt în stare inclusiv să ardă, cu toate emisiile de metan de rigoare, doar, doar să nu-l vândă, la ce joc se joacă, pentru că, practic, suntem în conflict armat cu Rusia”, explică experta în energie. 

„Consumatorii casnici reprezintă doar 37% din consumul de gaz al Europei”

Corina Murafa susține însă că, dincolo de planul autorităților din România pentru a ține sub control această situație, este nevoie să pună la punct o procedură clară în cazul întreruptibilității cu energie pentru anumite tipuri de consumatori, tocmai pentru a evita crearea de precedente și de discuții interminabile pe această temă.

„Deocamdată, știu că se umplu depozitele și se speră să se ajungă la peste 80% rată de umplere prin noiembrie. Asta nu exclude faptul să existe consumatori întrerupți pe perioade scurte de timp. Acești consumatori, conform reglementărilor planului de urgență, vor fi consumatorii industriali.

La nivel european, consumatorii casnici reprezintă doar 37% din consumul de gaz al Europei și normal că aceștia sunt protejați, conform definiției a ceea ce înseamnă consumatori protejați. Deci, vor fi ultimii afectați.

Se vor întrerupe, probabil, dacă vor exista genul acesta de suspendări de importuri din partea Rusiei, pe scurte bucăți de timp, consumatorii industriali mari, care sunt consumatori întreruptibili prin definiție. Acum, necazul este că, în România, noi nu avem încă o procedură privind această întreruptibilitate. Pe cine întrerup? Cât întrerup?  Și, în mod evident, industrialii vin și spun: păi stai puțin, dacă îmi oprești business-ul ca să dai căldură în casă, eu de ce să mă sacrific? Plătește-mă și pe mine! Compensează-mă și pe mine, că mă pun la dispoziția sistemului și nu mai consum gaz o perioadă de timp.

Aici cred că este cheia, pentru că ei vor vrea compensații și vor fi, probabil, negocieri intense, pe care poate ar fi bine de acum să le pregătim și să avem un mecanism privind întreruptibilitatea. Apoi, în principiu, avem o problemă și în ceea ce privește depozitele, pentru că la noi nu toate au capacitate de stocare și, mai mult, au capacitate redusă de flexibilitate. Adică, nu poți nici să bagi foarte rapid în ele, nici să scoți foarte rapid din ele”, explică experta în energie.

„Nu poți să fii independent, în sensul de autarhic, cât timp faci parte din piața comună europeană”

Corina Murafa susține că, în mijlocul acestui context internațional și a jocurilor la scară înaltă, este bine ca România să se bazeze mai mult pe sintagma securitate energetică, și nu pe cea a independenței energetice, care ar putea face mai mult rău decât bine în vremurile pe care le trăim.

„Independența asta energetică, mie mi se pare că este o sintagmă greșită, pentru că nu poți să fii independent, în sensul de autarhic, atât timp cât faci parte din piața comună europeană, din piața unică de energie și ești interconectat atât pe gaz, cât și pe electricitate, și ca atare te supui regulilor unei piețe libere.

Din punctul meu de vedere, este mult mai potrivit să folosim sintagma de securitate energetică, pentru că este mai complexă. Securitate energetică înseamnă să am și conexiuni bune pe energie. Chestia asta că ne facem noi independenți ne poate face mai lipsiți de securitate.

Sunt accidente, sunt avarii, sunt revizii unde tu trebuie să imporți. Adică, noi acum importăm zilnic pe electricitate 10-15% din consum pentru că este mai ieftin să importăm. Acestea sunt avantajele pieței comune, că totuși te orientezi în funcție de semnalele de preț și iei de acolo de unde este mai ieftin”, explică experta în energie.

„A fost o criză a prețurilor din cauza lipsei de ofertă în piață care a predatat conflictul cu Rusia”

În plus, Corina Murafa respinge ipoteza conform căreia prețurile la energie au crescut exclusiv pe fondul invaziei Rusiei în Ucraina. Acesta susține că principala cauză a crizei în energie a apărut în contextul revenirii după COVID, în special în piețele mari consumatoare de energie, iar invadarea Ucrainei de către Rusia nu a făcut decât să potențeze drastic acest teren fragil din zona economică.

„Prețurile au început să crească aproximativ cu 6-12 luni înainte de conflictul din Ucraina și să se ducă în cap. Deja începuseră să crească pentru că avea loc revenirea după COVID. Și în momentul în care începuse Asia revenirea după COVID, fără nimic de-a face cu Rusia, economiile de acolo începuseră să duduie, ca atare ceruseră tot gazul posibil către ei. În felul ăsta, a crescut foarte mult prețul la gaz la nivel global.

Aici a fost cauza crizei, în faptul că și-a revenit foarte repede economia după COVID, în special în piețele mari consumatoare de energie, cum sunt cele din Asia, și au absorbit tot gazul de pe piață, și au dus prețul sus. Creșterile erau cam duble înainte de izbucnirea crizei și era dificil și atunci de ieșit din spirala aceasta a creșterilor. Era penurie de gaz pe piață și tot gazul care era se îndrepta către marile consumatoare, către Japonia, către China. La fel și cărbunele.

A fost o criză a prețurilor din cauza lipsei de ofertă în piață care a predatat conflictul cu Rusia. În mod evident, când a izbucnit conflictul cu Rusia, lucrurile s-au precipitat drastic, dar noi deja eram într-o criză și deja trebuia să găsim soluții la criza respectivă. Încă de atunci nu știam ce soluții să aplicăm și ca atare am aplicat soluția asta nesustenabilă de a plafona și de a compensa prețul, că vom da noi de undeva, nu se știe de unde, din ce surse…. Nu sunt de acord cu afirmația că această criză din Rusia este exclusiv de vină pentru criza energetică. Criza energetică predatează războiul”, susține experta în energie.

Șeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie: „Ce este mai rău abia urmează”

Criza energetică mondială s-ar putea agrava pe fondul creşterii preţurilor, a petrolului, a gazului, toate acestea accentuate de războiul ruso-ucrainean. Este declarația făcută de Fatih Birol, șeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), într-o conferinţă privind energia care a avut loc la Sydney. El a declarat că lumea nu a cunoscut niciodată o criză energetică de această amploare şi de această complexitate, scrie La Libre Belgique.

Potrivit șefului AIE, criza energetică ar putea fi un motor pentru tranziţia spre surse de energie durabile.

Secretarul american pentru energie, Jennifer Granholm, a declarat, la forum, că războiul din Ucraina a demonstrat importanţa trecerii la surse de energie alternative pentru a opri dependenţa de combustibilii fosili ruseşti. “Vrem şi trebuie să trecem la o energie curată”, a declarat Jennifer Granholm.

Ministrul Energiei: „Nu se va pune problema ca populaţia să nu aibă încălzire”

Vicepremierul Kelemen Hunor a afirmat că ne aşteaptă cea mai grea iarnă din ultimii 60 de ani.

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a susținut însă că iarna care urmează va fi mai degrabă complicată și a precizat că, în acest moment, depozitele de gaze naturale sunt pline 49%, estimând că ţinta de 80%, care trebuie atinsă până la data de 1 noiembrie, va fi depăşită.

„Este o iarnă, eu aş spune complicată. Când te gândeşti la o iarnă grea, te gândeşti la o iarnă cu temperaturi foarte scăzute, te gândeşti la altceva. Eu aş spune o iarnă foarte complicată, pentru că aici trebuie să evaluăm foarte multe scenarii – de la cel mai rău scenariu în care se întrerup toate fluxurile de gaze din Federaţia Rusă către Europa, până la scenariul optimist sau, să zicem, normal, care ar trebui să fie, în care nu se întâmplă absolut nimic cu fluxurile de gaze, în care este o iarnă ca oricare alta şi lucrurile  merg absolut normal.

În cazul unui scenariu pesimist, cel mai rău scenariu, avem pregătite toate scenariile la nivelul ministerului, la nivelul Guvernului, cu ANRE, cu Transelectrica, cu Transgazul”, a precizat Virgil Popescu. 

Ministrul Energiei a precizat că România a depăşit gradul de umplere al depozitelor de gaze, angajat în faţa Comisiei Europene, iar ţinta de 80% va fi atinsă indiferent dacă intră sau nu gaz rusesc.

„Noi avem deja, acum, aproape 49%. La data de 1 septembrie, vom avea 57%, la data de 1 octombrie, vom avea 68% şi la 1 noiembrie, 80%. Este un grafic de umplere. Eu estimez că vom depăşi, vom ajunge la acest 80% şi, probabil, că vom şi reuşi să depăşim acel grad de 80%. Şi să nu uităm că iarna trecută, e adevărat, a fost o iarnă OK şi am avut două miliarde 400, adică am avut 80%. Avem luat în calcul inclusiv scenariul de întrerupere a gazului rusesc şi ne vom atinge ţinta de 80%, fie dacă intră fluxul de gaz rusesc, fie dacă nu intră fluxul de gaz”, a explicat Virgil Popescu. 

De asemenea, oficialul a declarat că nu se pune problema, chiar și în cele mai sumbre scenarii, ca populaţia României să nu aibă acces la încălzire în această iarnă.

Gazprom a oprit livrările prin Nord Stream

Lucrări de întreținere la cel mai mare gazoduct care transportă gaze din Rusia către Germania au fost anunțate pe 11 iulie, Gazprom susținând că livrările vor fi oprite timp de zece zile. Guvernele, piețele și companiile sunt însă îngrijorate că oprirea ar putea fi prelungită, din cauza războiului din Ucraina.

Luna trecută, Rusia a redus debitul la 40% din capacitatea totală a conductei, invocând întârzierea întoarcerii echipamentelor aflate în service de către compania germană Siemens Energy, în Canada. Săptămâna trecută, Canada a declarat că va returna o turbină reparată, dar a spus, de asemenea, că va extinde sancțiunile împotriva sectorului energetic al Rusiei.

Europa se teme că Rusia ar putea prelungi mentenanța programată, pentru a restricționa și mai mult aprovizionarea cu gaze a statelor europene. Acest scenariu ar da peste cap planurile de umplere a depozitelor pentru iarnă și ar accentua criza gazelor, care a dus la măsuri de urgență din partea guvernelor și la facturi uriașe pentru consumatori, conform unei analize Reuters.

Aproximativ 40% din importurile de gaze din UE și un sfert din petrol provin din Rusia

Berlinul a abandonat proiectul conductei Nord Stream 2, în valoare de 11 miliarde de dolari, iar oficialii Uniunii Europene spun că lucrează la un plan care ar putea reduce nevoile de import ale blocului din Rusia cu aproape 80% în acest an.

Mulți politicieni din UE rămân însă precauți cu privire la acțiunile imediate, unul dintre motivele pentru care Germania a respins propunerile de interzicere a importurilor de petrol. Cancelarul german Olaf Scholz declara, săptămâna trecută, că petrolul și gazele rusești au „o importanță esențială” pentru economia europeană.

Aproximativ 40% din importurile de gaze din UE și un sfert din petrolul său provin din Rusia.

Vicepremierul Alexander Novak a afirmat că Rusia are alte opțiuni pentru a-și vinde petrolul dacă SUA și UE interzic importurile rusești și a avertizat că orice astfel de mișcare ar putea avea „consecințe catastrofale pentru piața mondială”, iar petrolul ar putea ajunge la prețuri de 300 de dolari barilul sau mai mult.