Rusia se va așeza la masa negocierilor doar în momentul în care va începe să piardă, spune, într-un interviu pentru Gândul, Miroslav Tașcu Stavre, expert în relații internaționale și lector universitar la Universitatea din București. Analistul de politică externă spune că încă este posibilă îndepărtarea regimului Putin și speră ca, pe viitor, Rusia să fie condusă de oameni cu viziuni liberale și democrate, care să reclădească încrederea că „Federația Rusă nu este doar un criminal agresor, ci poate fi un actor relevant în regiune.”
Expertul în relații internaționale susține însă că cel mai important lucru în ecuația războiului este să se facă primul pas și să se ajungă la un armistițiu, ceea ce înseamnă să tacă armele și să nu mai moară oamenii.
De-a lungul celor cinci luni de când Rusia a invadat Ucraina, s-au lansat în spațiul public numeroase teorii și previziuni cu privire la stingerea acestui conflict sau măcar la ajungerea în faza negocierilor între Putin și Zelenski. Între timp, războiul din Ucraina – un conflict care a pus pe jar o întreagă planetă și a resetat ordinea mondială a marilor puteri pe harta lumii – a ajuns la cea de-a 149-a zi.
„De la începutul acestei invazii barbare – nu este un război, este pur și simplu o invazie barbară – un stat și un regim autoritar calcă în picioare orice normă internațională, orice urmă de umanitate, de empatie, dar și de comportament.
Din păcate, viziunea aceasta imperială – specifică nu doar regimului Putin, ci tuturor regimurilor care s-au perindat pe la Sankt Petersburg sau, mai târziu, la Moscova – și-a arătat, cumva, adevărata față prin ultima invazie, cea din februarie, când Rusia nu s-ar fi limitat, așa cum o bună parte dintre analiști s-ar fi așteptat, pe un scenariu similar cu ceea ce s-a întâmplat în Peninsula Crimeea, și anume la o eliberare, spuneau ei, a celor două regiuni care-și doresc independența sau mai multă autonomie în cadrul Ucrainei.
Am văzut cu toții cum a încercat să îndepărteze un regim legitim ales și să impună practic o structură marionetă la Kiev. Planul acesta nu a reușit prin dârzenia poporului ucrainean și a lui Zelenski”, spune analistul de politică externă.
Miroslav Tașcu Stavre susține că, după cele cinci luni de război, are în continuare speranța că binele învinge și că, după încheierea conflictului, Federația Rusă nu va mai constitui o amenințare de război pentru absolut nimeni.
Analistul de politică externă recunoaște însă că fără unitate, fără solidaritate și fără impunerea unor constrângeri de natură economică, înfrângerea regimului Putin și succesul operațiunilor din Ucraina nu pot fi asigurate.
„Speranțele mele și ale analiștilor sunt că, acest conflict, trebuie să se închidă, îmi place să cred că binele învinge întotdeauna. Că va fi peste două luni, că va fi peste jumătate de an, nu am un glob de sticlă și nu aș vrea să fac predicții. Dar sunt semnale extrem de importante că, pe de o parte, toate statele occidentale au căzut de acord că nu se mai poate discuta cu Moscova. Sigur, mai rămân deschise niște canale subterane… Și repet ceea ce spune președintele Biden: «Rusia va trebui înfrântă și nu va mai trebui să constituie pentru nimeni o amenințare.»
În pofida meselor lungi de cinci metri la care Macron a stat cinci ore să-l convingă pe Putin că ceea ce face nu are sorți de izbândă în secolul 21, nu au adus niciun rezultat. Și pot spune că odată cu vizita de la Kiev, lucrurile au fost extrem de clare. Au asigurat Ucraina de tot sprijinul și de faptul că nu mai au ce discuta cu Putin.
Lucrurile acestea s-au concretizat odată cu întâlnirea de la Madrid, atunci când Alianța Nord-Atlantică a stabilit o nouă strategie, o strategie care. trebuie să recunoaștem, seamănă extrem de mult cu ceea ce a însemnat politica de îngrădire de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, atunci când a început Războiul Rece.”
Expertul în relații internaționale susține că Rusia nu se va așeza la masa negocierilor decât atunci când va începe să piardă cu adevărat, punctând însă că solidaritatea statelor occidentale și dorința lor de a integra și sprijini Ucraina sunt esențiale, mai ales în actualul context.
„Suntem într-un Război Rece. Statele Occidentale, mai solidare, împreună și-au promis să integreze Ucraina, să sprijine Ucraina în structura europeană, cel puțin, iar orice relație cu Rusia și cu cei care colaborează cu Rusia să fie aspru pedepsită. Mă aștept, într-o perioadă rezonabilă de timp, ca regimul Putin să fie îndepărtat.
M-aș bucura să vină un regim mai liberal, mai democrat, într-o viziune aproape idealistă, sau chiar utopică, să-l văd pe Navalnîi (n.r. – disidentul rus Alexei Navalnîi) ieșit din pușcărie și să văd rușii care și-au părăsit țara – peste 300.000 – că se întorc și reclădesc un lucru, cel puțin intern. Să reclădească încrederea că Rusia nu este doar un criminal agresor, ci poate fi un actor relevant în regiune.
Dacă datele problemei rămân așa, războiul acesta rece, al Doilea Război Rece, probabil că va continua. Dar, indiferent de toate lucrurile acestea, Rusia nu mai are capacitate să înainteze, să mai facă un pas, să mai ocupe. Poate doar să distrugă familii, să țină populația captivă și s-o supună terorii.
Rusia nu se va așeza la masă decât atunci când începe să piardă, asta este clar. Important este să facem primul pas și să avem un armistițiu, ceea ce înseamnă să tacă armele și să nu mai moară oamenii. După aceea, orice este posibil”, mai spune analistul de politică externă.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a demis pe procurorul general şi pe şeful serviciului de securitate din cauza suspiciunilor de trădare din partea unora dintre subalternii acestora, în folosul ruşilor, măsură ce survine în ajunul unei reuniuni a UE care vizează întărirea sancţiunilor împotriva Moscovei.
Referitor la acest subiect, James Stavridis, fost comandant șef al NATO în Europa și unul dintre cei mai titrați specialiști militari, spune că războiul ruso-ucrainean se va încheia la sfârșitul acestui an.
„Rusia se pregătește intens pentru următoarea etapă a ofensivei sale în Ucraina”, a declarat un oficial militar ucrainean, după ce Moscova a anunțat că armata sa va intensifica operațiunile militare în „toate zonele operaționale”.
Rusia vrea să se regrupeze pentru o ofensivă în Sloviansk, un punct strategic deținut de Ucraina în Donețk. În timp ce livrările occidentale de arme cu rază lungă de acțiune încep să contribuie la victoriile Ucrainei pe câmpul de luptă, rachetele rusești au lovit orașele în atacuri care, potrivit lui Zelenski, au ucis zeci de oameni nevinovați.
John Sweeney, un cunoscut jurnalist de investigație britanic, care a acoperit timp de mai mulți ani subiecte care l-au avut ca protagonist pe președintele rus Vladimir Putin, a scris în noua sa carte că liderul de la Kremlin arată „grav bolnav”, cu obrajii umflați, care îl fac să semene cu un hamster.
În cartea sa ”Killer in the Kremlin”, lansată pe 21 iulie, Sweeney a descris schimbările pe care le-a observat în comportamentul și aspectul fizic al lui Vladimir Putin, despre care a spus că îl sperie. El a teoretizat utilizarea steroizilor pentru schimbările lui Putin, menționând că președintele ar fi putut începe să ia medicamentele cu ani în urmă, pentru a trata o leziune la spate suferită după căderea de pe cal. Potrivit lui Sweeney, acest lucru ar fi putut duce la un model de abuz de steroizi, care poate provoca o serie de probleme de sănătate, cum ar fi leziuni majore ale organelor și tumori.
Zvonurile despre sănătatea lui Putin circulă de câteva luni. Unii oameni au dat ca exemple clipuri video cu președintele rus în care apărea tremurând sau tensionat, lucru care ar arăta că ar putea suferi de Parkinson, chiar dacă unii experți medicali au contestat această ipoteză.
În aprilie, potrivit unui raport de investigație al Proekt Media, președintele Vladimir Putin ar fi fost însoțit de medici – inclusiv de un chirurg specializat în cancer tiroidian – în călătoriile pe care le-a efectuat din 2016 până în 2019. Raportul menționa că Putin ar fi fost operat cu câțiva ani în urmă, dar nu spunea în mod direct dacă el a fost diagnosticat cu cancer sau cu o altă boală.
Amintindu-și de perioada în care l-a întâlnit personal pe Putin, în timp ce transmitea pentru BBC în 2014, John Sweeney a spus că liderul rus părea la acea vreme „subtil, flexibil” și a vorbit „calm” cu el. Dar, în timp ce Putin de acum câțiva ani „arăta ca un dihor sau o reptilă, cu fața subțire, slab”, Putin din 2022 „arată ca un hamster, cu obrajii îndesați, nesănătos”.
Ar putea Putin, care a fost acuzat de-a lungul timpului că a ordonat otrăvirea criticilor săi, să se fi otrăvit fără să vrea? Sweeney spune că este plauzibil.
„Și o astfel de soartă ar fi atât sumbră, ironică, cât și amuzantă, atât timp cât «Pacientul de la Kremlin» nu deține controlul asupra celui mai mare arsenal de arme nucleare din lume, oricât de ruginite ar fi acestea. Dar el are”, a scris Sweeney.
Putin a declanșat pe 24 februarie ofensiva militară devastatoare asupra Ucrainei, pe care a denumit-o și continuă să o numească ”operațiune militară specială”. În cele aproape cinci luni de război, mii de vieți au fost curmate și milioane de ucraineni au fugit și fug în continuare din calea războiului, în încercarea de a supraviețui, mulți dintre ei rămânând fără case și fără familii.