Consiliul Concurenței: Infrastructura feroviară degradată și lipsa investițiilor în Portul Constanța afectează traficul de mărfuri. Studiu și recomandări

Consiliul Concurenței a transmis, în baza celui mai recent studiu în sector, serie de recomandări privind situația Portului Constanța. Aici volumul de mărfuri crescut semnificativ în ultimii trei ani, dar aprovizionarea, importul și exportul de produse și materii prime sunt afectate de infrastructura feroviară puternic degradată și de lipsa investițiilor.

Portul Constanța a devenit principalul port cu deschidere la Marea Neagră, în contextul actualei situații internaționale, dar și al pandemiei de COVID-19. Aceasta are o suprafață de aproximativ 4.000 ha, din care 60% apă și 40% uscat, cu adâncimi variind de la 8 la 19 metri, fiind localizat la întretăierea rutelor comerciale care leagă piețele dezvoltate ale Europei Centrale și de Est cu furnizorii de materii prime din fostele țări sovietice, Asia Centrală și Transcaucaz. Pentru bunurile care tranzitează portul dinspre Orientul Îndepărtat sau Asia de Sud Est spre destinații în Europa Centrală, legătura Constanța-Dunăre, prin canal, oferă o rută de transport cu 4.000 km mai scurtă, față de ruta tradițională prin Marea Mediterană și Marea Nordului.

Zona Constanța are o capacitate totală de operare de 120 milioane tone/an, fiind deservită de 156 de dane, din care 140 sunt operaționale, iar lungimea totală a cheiurilor este de 29,83 de kilometri, conform studiului citat.

Evoluția traficului de mărfuri

Potrivit Consiliului Concurenței, volumul de mărfuri din Portul Constanța ce au proveniență sau destinație Republica Moldova și Ucraina a crescut cu 823%, respectiv 144%, în ultimii trei ani, potrivit unui studiu realizat de Consiliul Național de Supraveghere din Domeniul Feroviar (CNSDF) și Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval (CSDN), din cadrul Consiliului Concurenței.

Lemnul (+99%), echipamentele și mașinile (+92%) și semințele uleioase (+81%) au înregistrat cele mai mari creșteri în perioada ianuarie 2021 – martie 2022, în tranzitul prin Portul Constanța. La polul opus se află minereurile neferoase, produsele alimentare și nutrețurile și minereurile de fier.

Investițiile, vitale în Portul Constanța

Consiliul Concurenței a analizat starea infractructurii de transport și impactul asupra activității economice din areal, în contextul creșterii volumelor de marfă.

„Traficul de mărfuri din Portul Constanta este, însă, afectat de infrastructura feroviară degradată și subdimensionată, de numărul restricțiilor de viteză precum și de lungimea liniilor de cale ferată degradate, administrate de CFR SA, care a crescut constant în ultimii ani”, a transmis Consiliul Concureței. Cu toate acestea, arată instituția, în perioada ianuarie 2019 – martie 2022 nu au fost alocate sume pentru lucrări de reparații și de întreținere.

Conform studiului, portul Constanța este conectat la rețeaua națională de căi ferate și, prin aceasta, la rețeaua europeană. Rețeaua de cale ferată din interiorul portului are o lungime de 326 km și este formată din triaje și linii de cale ferată care se întind pe cheiuri, permițând transbordul direct din nave în vagoane și invers, precum și în spatele cheiurilor, permițând transferarea mărfurilor din vagoane în depozite sau pe platforme și invers.

Dreptul de proprietate a căilor ferate situate pe teritoriul portuar aparține:

• Statului român, care are în proprietate 246 km de cale ferată structurată în 5 stații;
• CFR SA, care are în proprietate 10 km de cale ferată;
• CN APM SA Constanța, care deține în proprietate un dispozitiv feroviar de linii industriale racordate la stațiile CFR SA, cu o lungime de 59 km;
• Alți operatori portuari, printre care Șantierul Naval Constanța SA, care dețin în proprietate 11 km de linii ferate industrial.

Din punct de vedere al administrării căii ferate, CFR SA administrează 256 km (proprietate publică a statului 246 km și proprietate privată 10 km), CN APM SA Constanța administrează 59 km (proprietate privată) din căile ferate, iar operatorii portuari ce au în proprietate linii ferate industriale administrează restul lungimii căii ferate. Totodată CN APM SA Constanța are încheiate contracte de închiriere pentru unele dispozitive de linie ferată industrială (LFI ) cu trei operatori economici.

„Deși există un plan de măsuri pentru fluidizarea tranzitului de mărfuri în Portul Constanța, care prevede eliberarea unor linii de cale ferată blocate cu vagoanele CFR Marfă, precum și implementarea de către CFR SA a unui program de lucrări de reparații și întreținere necesare pentru infrastructura feroviară, acesta nu a fost pus complet în aplicare”, arată comunicatul Consiliului.

Studiul citat arată că starea necorespunzătoare a infrastructurii feroviare publice din zona Complexului feroviar Palas – Port Constanța a fost semnalată și de Organizația Patronală a Societăților Feroviare Private din România (OPSFPR)54. Organizația a tras un semnal de alarmă și în ceea ce privește închiderea mai multor linii de cale ferată din cadrul portului, ceea ce are un impact financiar asupra costurilor de transport.

Numărul restricțiilor de viteză și lungimea liniilor de cale ferată afectate, administrate de CFR SA în Portul Constanța, a crescut constant în perioada 2019-2021. Astfel, din totalul de 256 de km de linie de cale ferată administrată în port de CFR SA, aproximativ 30 de km a fost afectată de restricții de viteză în anul 2021, cea mai lungă porțiune pe care s-au impus restricții de viteză fiind situată în stația Constanţa Port Zona A.

În ceea ce privește liniile de cale ferată nefuncționale, aflate în administrarea CFR SA, în anul 2021, se constată că cele mai multe erau închise din cauza stării necorespunzătoare a căii, în special în stația Constanța Port Zona A și Constanța Port Zona B. Totodată, din cele 311 linii de cale ferată din stațiile portuare, 33 de linii au fost închise circulației, fiind ocupate cu vagoane nefuncționale.

Se recomandă creșterea alocărilor

Astfel, cele două autorități din cadrul Consiliului Concurenței recomandă creșterea alocărilor financiare de la bugetul național pentru lucrările de reparație și întreținere a liniilor de cale ferată din cadrul Portului Constanța.

Totodată, Consiliul Concurenței atrage atenția că trebuie deblocate liniile de cale ferată din Portul Constanța, pe care sunt garate vagoane de marfă nefuncționale și a celor situate în apropierea portului, pentru fluidizarea traficului feroviar.

„De asemenea, este vitală repunerea în funcțiune a liniilor de cale ferată care sunt închise din cauza stării tehnice necorespunzătoare, în caz contrar ar putea conduce la blocarea Portului, ceea ce va afecta economia națională prin perturbarea activității de import-export și, implicit, aprovizionarea cu materii prime și produse agro-alimentare”, a transmis autoritatea.

Conform sursei citate, este necesară totodată modernizarea liniilor de cale ferată din zonă, inclusiv electrificarea infrastructurii feroviare din port, ţinând cont şi de proiectele de investiţii şi planurile de dezvoltare ale operatorilor portuari, ceea ce va conduce la creșterea capacității de preluare a mărfurilor provenite din port și va contribui la dezvoltarea transportului multimodal şi la creşterea volumelor de trafic de marfă pe calea ferată. Acest lucru se înscrie în strategia Comisiei Europene, care estimează că traficul feroviar de marfă va crește cu 50% până în 2030 și se va dubla până în 2050, comparativ cu anul 2015.

În studiu se arată că, din informațiile furnizate de CFR SA, la data de 20 aprilie 2022, procentul liniilor nefuncționale de cale ferată din total linii din Portul Constanța a rămas nemodificat, respectiv 33,12%.

În plus, starea tehnică a liniilor și a aparatelor de cale ferată din Complexul feroviar Port Constanța este necorespunzătoare, prezentând neconformități la limita toleranțelor admise de instrucțiile feroviare.

Un singur administrator al infrastructurii de transport feroviar

Conform documentului transmis, Consiliile de Supraveghere din cadrul Consiliului Concurenței consideră că trebuie realizate investiții pentru realizarea de dane specializate cu adâncimi mari, o reprofilare continuă a acestora, în funcție de specificul mărfurilor, va duce la folosirea la capacitate maximă a terminalelor de depozitare și a maximizării potențialului portului.

„Având în vedere că traficul de echipamente și mașini a înregistrat o creștere majoră, se recomandă de asemenea și construirea unui nou terminal Ro-Ro (Roll-on/roll off – tip de navă maritimă specializată în transportul mașinilor și echipamentelor mari) în zona Constanța Sud, incluzând și o legătură cu infrastructura feroviară ceea ce va conduce la o creștere susținută a traficului de acest tip de mărfuri”, se arată în document.

Realizarea unui terminal GNL și a unuia specializat în barje reprezintă o altă recomandare a instuituțiilor citate. Astfel, dezvoltarea unui terminal de GNL este considerată o investiție de importanță strategică pentru România având în vedere că pe coasta de vest a Mării Negre nu există un terminal GNL, în timp ce un terminal specializat pentru barje ar permite acostarea în siguranță a peste 200 de barje simultan și ar crește susținut traficul de cereale, îngrășăminte, semințe uleioase și combustibili minerali solizi.

„Consiliul Concurenței recomandă Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI) să analizeze oportunitatea gestionării infrastructurii de transport de servicii feroviare în Portul Constanța de către un singur administrator, respectiv CN APM SA, cu respectarea însă a reglementărilor în ceea ce privește siguranța feroviară. O astfel de gestionare ar permite o mai bună administrare a infrastructurii feroviare din Portul Constanța, atât în ceea ce privește activitatea desfășurată, cât și tarifele percepute pentru accesul la infrastructura feroviară”, se arată în documentul citat.

Documentul include și măsurile discutate la nivelul Guvernului. În luna mai, Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat că Executivul a alocat 200 de milioane de lei din Fondul de Rezervă pentru a revitaliza infrastructura feroviară din Portul Constanța, fiind un punct strategic pentru transporturile maritime din zona Europei de Est. El a precizat că refacerea infrastructurii feroviare va fi realizată în două etape, astfel primele 36 de linii vor fi realizate prin proceduri urgente.

„Au început lucrările de reparații la infrastructura feroviară din incinta Portului Constanța! Ieri au fost semnate ordinele începere a lucrărilor și procesele verbale de predare a amplasamentelor pentru repararea a 35 de linii (cu o lungime totală de 13,39 km) și a 75 aparate de cale.  Lucrările se desfășoară pe raza stațiilor Port Zona A, Port Zona B și Port Mol V. Durata de execuție a lucrărilor este de 149 de zile.  Finanțarea este asigurată din Fondul de rezervă al Guvernului României”, a anunțat ulterior, pe 16 iunie, ministrul Sorin Grindeanu.

Studiul privind infrastructura portuară și infrastructurile de servicii legate de activități feroviare din Portul Constanța poate fi consultat pe pagina web a Consiliului Concurenței, timp de 30 de zile. Observațiile pot fi transmise în acest interval de timp prin e-mail, la adresa: [email protected]

Studiul integral:

   Studiu Infrastructura Servicii Feroviare Port Constanta by Gandul.info on Scribd