Bitcoin este părintele tuturor criptomonedelor, prima criptomonedă apărută, devenind extrem de populară în special în timpul ultimelor creșteri masive. Fluctuațiile de preț ale Bitcoin influențează restul pieței, și împreună cu Ethereum este considerată cea mai sigură criptomonedă existentă datorită faptului că mereu își revine mai agresiv decât ultimele creșteri.
Oameni din toată lumea au adoptat crypto ca mod de viață sau metode oficiale de plată din varii motive, precum apărarea economiilor de hiperinflațiile din zonele sărace, investirea într-un produs de viitor sau vizualizând inovațiile de la baza tehnologiei blockchain.
În același timp, mulți consideră că valoarea sa nu se bazează pe nimic palpabil și nu va rezista în timp.
Santoshi Nakamoto, persoana misterioasă care nu și-a dezvăluit adevărata identitate nici până în prezent, a minat primul BTC în Ianuarie 2009, după multă muncă asiduă în perioada precedentă – perioadă care s-a suprapus cu marele declin economic pe care îl știm cu toții.
Zvonurile cu privire la existența criptomonedelor au existat încă din 2008, pavând drumul către ceea ce avea să fie una din cele mai revoluționare idei din prezent.
Blockchain-ul Bitcoin este open-source, cu un cod public vizibil și o tehnologie menită să funcționeze complet independent, departe de reglementări financiare menite să dea greș sau de piețe financiare manipulabile.
Încrederea oamenilor în sistemul bancar a decăzut brusc în 2008, când Lehman Brothers au declarat faliment.
După creșteri spectaculoase datorate unui leverage prea mare, achiziționând în 2004 cinci creditori ipotecari printre care și BNC Mortgage, când împrumuturile erau acordate fără prea multe limite și fără un management corect al riscului.
Astfel, calculele greșite au continuat să arate eventuale profituri mărețe în timp ce realitatea indica un viitor colaps.
Dar publicul nu ar fi avut cum să-și imagineze deoarece transparența lipsea complet – iar aceste cifre declarate erau făcute în baza calculelor unor informații la care doar persoanele autorizate aveau acces. Lipsa transparenței în economie este în continuare o problemă a băncilor, fondurilor mutuale, investitorilor instituționali ș.a.m.d.
Distribuirea ghidului informativ legat de crearea și utilizarea criptomonedei, sau astfel spus white paper, a avut loc în același timp cu criza economică, așadar pe lângă motivele evidente se consideră că poate evita sau combate o nouă recesiune.
Scopul pieței crypto este transparența, așa cum și registrele distribuite sunt imuabile și păstrează informația tuturor tranzacțiilor publice și vizibile (într-un Blockchain public, deoarece există mai multe tipuri apărute pe parcurs). Crypto este primul sistem financiar unde tranzacțiile sunt directe, fără intermediar și unde inițial nu exista leverage (iar unde este valabil, este riscant doar în detrimentul participantului la leverage).
Deși nu a fost un motiv în sine, Santoshi neștiind că va urma o recesiune când a început să lucreze la Bitcoin, se consideră că tehnologia Blockchain poate feri lumea de o eventuală recesiune. Având în vedere că registrele sunt publice și imuabile, băncile centrale ar avea o perspectivă generală corectă asupra cifrelor și rapoartelor populației generale, ale firmelor mari de investiții și ar ști exact situația lichidității din piață, pentru a calcula eventuale riscuri, ca să acționeze acolo unde este cazul.
Deși natura descentralizată nu necesită verificarea tranzacțiilor și este concepută să evite reglementările, faptul că băncile centrale ar avea o vizibilitate atât de bună asupra piețelor generale oferă multă stabilitate și siguranță.
Bitcoin rămâne totuși un activ volatil care se bazează pe susținerea pieței, raritatea monedelor, dezvoltarea generală a Blockchain-ului și pe utilitatea ei, printre altele. Faptul că multe active financiare extrem de valoroase nu se bazează pe ceva palpabil (de exemplu aurul) nu ar trebui să ne surprindă.
Încă din anii ‘70 dolarul american nu a mai depins de aur, dar a rămas cea mai importantă monedă până în prezent, în timp ce SUA s-a dezvoltat în continuare. Despre diamant s-a descoperit că e de fapt compus doar din carbon, pe când valoarea multor piețe poate fi frecvent pompată artificial din varii motive.
Bitcoin reprezintă în continuare pentru mulți un mediu de depozitare al valorii, un bun activ anti-inflaționist, având în vedere că poate exista doar un număr limitat de monede, spre deosebire de dolari, care sunt printați în exces, afectând astfel inflația.
De altfel, odată la 4 ani are loc procesul de Halving, prin care recompensa (în Bitcoin) primită de nodurile rețelei se înjumătățește, limitându-le astfel încât să devină mai valoroase odată cu trecerea timpului.