Câți lei câștigă un profesor din meditații, de fapt: „O făcătură din partea ANAF”

ANAF le reamintește profesorilor că pentru veniturile obținute din medicații particulare, cadrele didactice trebuie să plătească, pe lângă impozit, și asigurări sociale de sănătate și pensii, oferind exemplul unor dascări care ar câștiga 60.000 de euro pe an din această activitate. Cei din Educație îi contrazic însă pe oamenii Fiscului.

Cine dorește un loc la un liceu bun pentru copilul său ori o medie mare la Bac este nevoit să apeleze la meditații. Fiecare părinte a trecut prin așa ceva. În România, piața meditațiilor paralele sistemului de educație ajunge acum la 120 milioane de lei pe lună, potrivit unei estimări din acest an.

Heiuș vorbește despre sume colosale

Cele mai multe sume obținute din meditații nu sunt declarate, spun autoritățile, și, prin urmare, neimpozitate. Există însă și unii profesori care înțeleg să-și achite dările fiscale din activități independente.

Recunoaște chiar șeful ANAF, Lucian Heiuș: „Au fost situaţii în care astfel de persoane care dau meditaţii s-au autorizat şi au declarat. Undeva în vestul ţării, la Arad, cred că un profesor a declarat venituri undeva la 60.000 de euro şi a plătit impozit pe ele. La Timişoara, un altul cred că a declarat venituri de vreo 50.000 de lei şi a plătit impozit”, a exemplificat Heiuş. Acesta a adăugat că lucrurile încep să intre în normalitate şi în acest domeniu. „Ceea ce ne dorim noi, ca ANAF, nu este să mergem, să controlăm şi să prindem pe cineva, ci ca oamenii să aibă un comportament fiscal corect”, a mai spus Heiuş.

Totuși, Dragoș Neacșu, directorul de comunicare al Federației Sindicale din Educație „Spiru Haret”, a spus că suma de 60.000 de euro avansată de ANAF este o fantezie.

„Să facem un calcul simplu: 60.000 de euro, împărţit la 365 de zile, revine cam 160 de euro pe zi, adică 700-800 de lei. Dacă o meditaţie este undeva la 80-100 de lei, asta ar însemna că acel profesor ar trebui să dea cel puţin cinci ore de meditaţii pe zi. Cred că este o ştire falsă, o făcătură din partea ANAF-ului. Aceste sume sunt inventate sau cineva a declarat greşit. Poate 60.000 de lei. Nu cred să existe vreun profesor care să fi câştigat într-un an 60.000 de euro din meditaţii”, crede Neacşu.

Sau, mai spune acesta, poate cel care a declarat nu era deloc profesor și a „spălat” niște bani. O explicație similară cu cea a albirii banilor are și expertul în educație Ștefan Visarion. „Cine ştie de unde a avut banii şi a găsit o metodă să-i albească. Plăteşte impozitul şi banii devin curaţi. Din prima mi-am dat seama că aşa este”.

Pe de altă parte, suma de 50.000 de lei pe an poate fi în calcule, admite Neacșu. „Dar şi 50.000 de lei mi se pare foarte mult. Această sumă împărţită la 365 de zile înseamnă 136 de lei pe zi. Dar nu mi se pare fezabil pentru că ştiu că mulţi profesori nu au timpul necesar astfel încât să dea în fiecare zi meditaţii, adică în fiecare zi a anului. Gândiţi-vă că mai au şi ei familii, sunt profesori de serviciu şi trebuie să stea mai mult la şcoală, mai sunt şi vacanţele. N-ai cum să strângi atâţia bani din meditaţii. Salariul unui profesor titular cu gradul I este undeva la 4.500 pe lună. Credeţi că mai pot să facă încă pe-atât din meditaţii? Trebuie să fii cel mai bun profesor, pentru că mai există un aspect: meditaţiile pornesc de la 50-60 de lei şedinţa, în oraşele mai mici, şi ajung ca 100-150 de lei în municipii, la profesori foarte buni”, adaugă Dragoş Neacşu.

Meditații la scară industrială

Profesorii care meditează la scară industrială au chiar și câte 11 elevi, cum este cazul unei profesoare de liceu foarte bune, care pregătește tineri pentru admiterea la Medicină. „150 de lei de căciulă. Meditațiile durau 2-3 ore. Grupa de 11 elevi se repeta cam în fiecare zi sau la două zile”, exemplifică expertul în educație.

De asemenea, adaugă expertul în educație Ștefan Vlaston, se fac meditații online cu câte cinci elevi odată, iar profesorii iau 100 de lei de căciulă.

Primul pas pe care trebuie să-l facă profesorul care dă meditații este să devină PFA și să se înregistreze la Registrul Comerțului, potrivit informațiilor afișate pe site-ul ANAF. După autorizarea funcționării, persoanele fizice au obligația de a depune la organul fiscal Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice (formular 112). Declarația de venit trebuie depusă anual, până la 25 mai. Următorul pas este de a-și cumpăra o casă de marcat și a elibera bon fiscal.

Pentru sumele obţinute din meditaţiile private, profesorii sunt scutiţi de plata TVA, dar trebuie să plătească atât impozitul pe venit, cât şi contribuţia socială la sănătate şi pe cea de pensii.

Normă de venit sau sistem real

În Declaraţia de venit, contribuabilii au două opţiuni pentru determinarea venitului net anual, fie pe baza normelor de venit, fie în sistem real, pe baza datelor din contabilitate. Ghidul publică şi un exemplu pentru calculul normei de venit: „O persoană fizică îşi începe activitatea la data de 01.01.2022 şi va desfăşura această activitate, în mod continuu, până la finele anului. În acest caz, pentru stabilirea impozitului pe venit este avută în vedere norma de venit de la locul de desfăşurare a activităţii. Norma anuală de venit este în cuantum de 27.600 de lei. Astfel, impozitul pe venit aferent venitului net anual se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului, impozitul datorat fiind 2.760 de lei (27.600 lei x 10% = 2.760 lei)”. Dacă activitatea se desfăşoară pe perioade mai mici decât anul calendaristic, norma de venit aferentă activităţii se reduce proporţional, astfel încât să reflecte perioada de an calendaristic în care s-a desfăşurat activitatea respectivă. Profesorul care dă meditaţii poate ajusta norma anuală de venit prin completarea Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, dacă e şi salariat. De exemplu, o persoană fizică îşi începe activitatea la data de 01.01.2022, activitate ce se va desfăşura în mod continuu până la finele anului. Norma anuală de venit este de 27.600 lei. Contribuabilul este şi salariat, cu normă întreagă, caz în care beneficiază de reducerea normei de venit potrivit coeficienţilor de corecţie, în cotă de 50%. Stabilirea normei anuale de venit prin ajustare se va calcula astfel: 27.600 lei x 50% = 13.800 lei (venitul net anual recalculat).

Cum se calculează impozitul pe venit

Impozitul pe venit aferent se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual recalculat, astfel: 13.800 lei x 10% = 1.380 lei (impozit). Plata impozitului se efectuează la bugetul de stat până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului. În cazul în care contribuabilul optează pentru determinarea venitului net pe bază de norme de venit, acesta are obligaţia să completeze Registrul de evidenţă fiscală, numai în partea referitoare la venituri şi nu are obligaţii privind evidenţa contabilă. În situaţia în care contribuabilul a optat pentru stabilirea venitului net anual din activităţi independente, în sistem real, venitul net anual din activităţi independente se determină pe baza datelor din contabilitate, ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile deductibile efectuate în scopul realizării de venituri. În acest caz „impozitul se determină de către contribuabil prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual estimat considerat venit impozabil”. Site-ul ANAF oferă următorul exemplu: „O persoană fizică îşi începe activitatea la data de 01.01.2022, activitate ce se va desfăşura în mod continuu până la finele anului şi optează pentru determinarea venitului net în sistem real. Venitul brut estimat este 30.000 lei, iar cheltuielile deductibile estimate sunt în sumă de 10.000 lei. Venitul net anual estimat se determină ca diferenţă între venitul brut estimat şi cheltuielile deductibile estimate, respectiv: 30.000 lei – 10.000 lei = 20.000 lei. Impozitul pe venit anual estimat aferent se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual estimat, astfel: 20.000 lei x 10% = 2.000 lei (impozit)”. Contribuţia de asigurări sociale se calculează prin aplicarea cotei de 25% asupra bazei anuale de calcul, iar contribuţia de asigurări sociale de sănătate se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei anuale de calcul, scrie adevărul.ro.