Fostul președinte Traian Băsescu cere revizuirea sentinței prin care a fost declarat de judecătorii de la instanța supremă „colaborator al fostei Securități”.
Primul termen din acest dosar a fost programat în luna octombrie și se va judeca la Curtea de Apel București.
În 23 martie, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că fostul preşedinte Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea, decizia fiind definitivă.
În urma acestei decizii, fostul șef de la Palatul Cotroceni şi-a pierdut beneficiile care decurg din calitatea de fost preşedinte.
Traian Băsescu a atacat la Curtea Constituţională modificările aduse Legii 406/2001, prin care i-au fost retrase privilegiile cuvenite foştilor preşedinţi, respectiv vila de protocol de la RA-APPS şi dispozitivul de protecţie de la SPP. Astfel, dacă legea va fi declarată neconstituțională fostul șef al statului și-ar putea recăpăta privilegiile.
Curtea de Apel Bucureşti a admis o cerere a lui Traian Băsescu şi a dispus sesizarea CCR cu excepţia de neconstituţionalitate privind o sintagmă din Legea 406/2001, care prevede că foştii preşedinţi îşi pierd privilegiile dacă au în justiţie o decizie definitivă că au colaborat cu fosta Securitate.
Hotărârea a fost luată în cadrul unui proces în care Traian Băsescu a solicitat suspendarea deciziei SPP prin care i-a fost retrasă protecţia oferită de stat.
Băsescu a pierdut în primă instanţă procesul, însă s-a ales cu sesizarea la Curtea Constituţională decisă de Curtea de Apel Bucureşti.
Judecătorul Amer Jabre, care a dispus sesizarea CCR, spune că există o „îndoială serioasă” cu privire la constituţionalitatea modificărilor aduse Legii 406/2001, și solicită și analizarea unui articol din Codul administrativ.
„Admite cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Sesizează Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate privind: – art. 2, alin.1, lit.t si art.14, alin.1 din Legea nr.554/2004, în măsura în care se interpretează în sensul că instanţa de contencios administrativ nu poate dispune suspendarea executării unui act administrativ, atunci când există o îndoială serioasă în privinţa constituţionalităţii actului cu putere de lege în baza căruia a fost emis actul administrativ – Legea nr.243/2021; – art.1, alin.3 din Legea nr.406/2001, în privinţa sintagmei „şi nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia”. Respinge cererea de suspendare a executării, ca neîntemeiată. Cu recurs, în 5 zile de la comunicare”, se arată în dispozitivul instanţei.
În calitate de şef al statului, în perioada 2004 – 2014, Traian Băsescu beneficia de o serie de privilegii: vila de protocol de pe strada Gogol din Sectorul 1 al Capitalei, indemnizaţie şi dispozitiv de protecţie şi pază de la SPP.
În octombrie 2021, Legea 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român a fost modificată (prin Legea nr. 243/2021), fiind introdus un nou articol care prevede că foştii preşedinţi pierd dreptul la aceste beneficii dacă o instanţa a constatat prin decizie definitivă că au avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia.
„Nu beneficiază de prevederile prezentei legi persoana căreia i-a încetat calitatea de şef al statului român ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni pentru care a fost condamnată definitiv sau ca urmare a demiterii din funcţie prin referendum şi nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia”, prevede art.3 din Legea 406/2001, introdus în octombrie 2021.
Cum Traian Băsescu a primit în luna martie, la instanţa supremă, o decizie definitivă că a fost colaborator al Securităţii, a fost nevoit să părăsească vila de protocol, iar SPP l-a anunţat că nu mai beneficiază de dreptul la protecţie şi pază.