PMP constată cu mare tristeţe că, în mentalul colectiv şi în mass media româneşti, referirile predominante pentru data de 23 august se referă doar la momentul în care regretatul rege Mihai I al României a decis, în mod curajos şi demn, să înceteze lupta împotriva Puterilor Aliate şi să denunţe acordurile cu Germania nazistă. Din păcate, 23 august reprezintă însă şi rana cea mai puternică în corpul naţional şi în istoria neamului românesc: semnarea criminalului Pact Ribbentrop – Molotov care a condus la răpirea Basarabiei de către Uniunea Sovietică condusă de tiranul criminal Iosif Visarionovici Stalin. Practic, la 83 de ani distanţă, poporul român, de o parte şi de alta a Prutului, încă trăieşte consecinţele acestui act ilegitim şi monstruos pentru naţiunea noastră.
PMP condamnă pasivitatea Puterii politice la Bucureşti în sublinierea acestei realităţi istorice şi lipsa de apetit în sensul unor acţiuni concrete venite pentru corectarea acestei monstruozităţi.
„Niciun politician, indiferent de viziune, de ideologie sau afinități de conjunctură, nu are dreptul moral și politic să treacă sub tăcere acest act diabolic, semnat în secret, pe 23 august 1939, la inițiativa a doi criminali: Hitler și Stalin. Avem datoria să nu uităm ce s-a întâmplat, să vorbim despre asta, să educăm tinerele generaţii şi să facem tot posibilul ca, pe cale politică, diplomatică şi administrativă să reparăm răul fundamental comis în urmă cu 83 de ani de regimurile comunist şi nazist care au generat atâtea milioane de morţi la nivel european”, a declarat preşedintele PMP, europarlamentarul Eugen Tomac.
PMP reaminteşte faptul că, în 2019, europarlamentarii săi, Preşedintele Traian Băsescu şi Eugen Tomac, au iniţiat o „Rezoluţie referitoare la comemorarea a 80 de ani de la izbucnirea celui de Al Doilea Război Mondial și importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei”. În corpul acestui document votat de Parlamentul European, a fost introdus un text prin care se recunoaşte faptul că pactul Ribbentrop – Molotov a condus la pierderea Basarabiei de către România. Redăm punctul C al rezoluţiei în cauză: „întrucât, ca o consecință directă a Pactului Molotov-Ribbentrop, urmat de Tratatul de prietenie și de frontieră dintre naziști și sovietici din 28 septembrie 1939, Republica Polonă a fost invadată întâi de Hitler și două săptămâni mai târziu de Stalin, ceea ce a dus la pierderea definitivă a independenței Poloniei și la o tragedie fără precedent pentru națiunea polonă; întrucât, tot ca o consecință a acestor înțelegeri, la 30 noiembrie 1939 Uniunea Sovietică comunistă a declanșat un război de agresiune împotriva Finlandei, iar în iunie 1940 a ocupat și anexat părți din România (teritorii care nu au fost niciodată returnate) și a anexat, prin forță, republicile independente ale Lituaniei, Letoniei și Estoniei”.
„România nu are dreptul politic și nici moral de a abandona obiectivul readucerii Basarabiei acasă. A renunța la slujirea acestui ideal înseamnă pur și simplu a accepta decizia celor doi criminali, Hitler și Stalin, care au separat națiunea română prin pactul Ribbentrop – Molotov. Asta înseamnă deopotrivă ajutor concret pentru Guvernul de la Chişinău într-un moment moment foarte dificil din tripla perspectivă economică, socială şi a securităţii naţionale, dar şi sprijin pentru accelerarea procesului de aderare la UE. Mai devreme sau mai târziu, trebuie să fim din nou împreună sub aceeaşi umbrelă. Obiectivul PMP rămâne acelaşi: ca prin voinţă populară şi politică liber exprimată, România şi Basarabia să fie din nou acelaşi stat. Lucru pe care credem că îl vom putea realiza mai uşor odată ce Republica Moldova va fi în UE”, a concluzionat Eugen Tomac.