2022, un an cu agricultura măcinată de schimbări climatice

Valurile de căldură, secetele și inundațiile amenință aprovizionarea cu alimente la nivel mondial, oamenii de știință din domeniul climei avertizând asupra eșecului multor regiuni considerate a fi grânare ale planetei.

80% din populația mondială depinde de doar trei culturi de bază – porumb, grâu și orez – și un număr foarte mic de țări controlează cea mai mare parte a acestor stocuri.

”Schimbările climatice sunt un factor important în creșterea actuală a foametei la nivel mondial. În acest moment, 345 de milioane de persoane se confruntă cu insecuritate alimentară acută – ceea ce reprezintă o creștere de la 135 de milioane începând cu 2019”, declara Gernot Laganda, director pentru climă în cadrul Programului Alimentar Mondial al Națiunilor Unite.

Valurile de căldură extremă, inundațiile și seceta din timpul verii în principalele zone de producție agricolă din lume au redus previziunile privind recoltele, iar experții au avertizat asupra creșterii prețurilor la alimente și a agravării foametei, pe fondul îngrijorărilor științifice legate de o eră a eșecurilor simultane ale aprovizionării cu alimente cauzate de schimbările climatice.

Fenomenele extreme cauzate de schimbările climatice ar putea agrava și mai mult situația aprovizionării cu alimente la nivel mondial, care este deja amenințată de invazia Rusiei în Ucraina, Programul Alimentar Mondial (WFP) avertizând că schimbările climatice sunt acum cauza foametei la nivel mondial.

Vara schimbărilor climatice și a recoltelor foarte slabe

Vara din emisfera nordică, una dintre cele mai călduroase înregistrate vreodată, a fost marcată de secetă, valuri de căldură și temperaturi ridicate care au afectat culturile în multe părți ale lumii, inclusiv în unele dintre cele mai importante regiuni producătoare de alimente din lume, notează Infoclima.

Schimbările climatice au jucat un rol în majoritatea acestor evenimente: căldura extremă este cea mai bine stabilită consecință a încălzirii globale provocate de om, care, de asemenea, face ca valurile de căldură să fie mai frecvente și mai intense. Unele dintre consecințele recente și actuale ale fenomenelor meteorologice extreme asupra culturilor la nivel mondial includ:

• În SUA, seceta provoacă pierderi agricole. Potrivit American Farm Bureau Federation, 60% din vestul, sud-vestul și câmpiile centrale sunt afectate de condiții de secetă intensă în acest an. Printre consecințe se numără scăderea randamentului culturilor, disponibilitatea redusă a apei și faptul că fermierii sunt nevoiți să își vândă animalele. Se așteaptă ca recolta de porumb să fie cea mai mică din 2019. SUA este principalul producător de porumb din lume și cel mai mare exportator de cereale.

• În Europa, aproximativ 47% din suprafața continentului se află în condiții de avertizare de secetă, iar 17% în stare de „alertă”. Situația s-a înrăutățit în ultimele luni, cu o vară foarte caldă și mai multe valuri de căldură care au adus temperaturi record în multe regiuni. Seceta a fost descrisă ca fiind „cea mai gravă din ultimii 500 de ani”. Producția de alimente a fost afectată, estimându-se că producția de porumb din acest an va fi cu 16% sub media pe cinci ani. Producția de cereale în țările mari producătoare, cum ar fi Franța și România, ar putea înregistra pierderi de până la 14 și, respectiv, 35%. În Italia, seceta și nivelurile scăzute ale apei pentru irigații afectează producția de orez, cu o scădere estimată de 30% a randamentelor în acest an. Uniunea Europeană a produs 286,5 milioane de tone de cereale în 2020, ceea ce face ca regiunea să fie al patrulea mare producător mondial.

• În China, temperaturile foarte ridicate și condițiile de secetă din ultimele două luni amenință culturile. Țara se confruntă cu una dintre cele mai călduroase veri înregistrate vreodată, autoritățile declarând că aceste condiții reprezintă o amenințare serioasă pentru recolte. Deși China consumă cea mai mare parte a alimentelor pe care le produce, randamentele reduse din acest an în țară ar putea adăuga presiune asupra comerțului internațional și ar putea duce la creșterea prețurilor la alimente. Orezul și porumbul sunt culturile cele mai afectate, nu doar de căldura extremă, ci și de ploile abundente din partea de nord-est a țării. Schimbările climatice ar putea juca, de asemenea, un rol în acest caz. Pe măsură ce planeta se încălzește, atmosfera poate reține mai mulți vapori de apă, favorizând ploi mai intense.

• În India, temperaturile extreme care au început în martie și s-au prelungit timp de mai multe săptămâni au afectat culturile și au redus randamentele. Suprafața cultivată cu orez este cu 8% mai mică decât în sezonul trecut din cauza lipsei de precipitații în unele locuri. India este responsabilă pentru 40% din comerțul mondial cu orez și este cel mai mare exportator mondial. Pe lângă valul de căldură, țara s-a confruntat și cu o scădere a precipitațiilor, cu un nivel al precipitațiilor cu 71% sub medie. Producțiile de legume din Himachal Pradesh și Jammu și Kashmir au fost reduse cu 40-50%.

• Inundațiile din Pakistan vor afecta, de asemenea, producția de alimente. Se așteaptă ca recoltele de orez să scadă cu aproximativ 31%, ceea ce va avea consecințe internaționale, deoarece țara este al patrulea exportator mondial de cereale. Legumele cheie, precum ceapa și roșiile, au fost, de asemenea, afectate.

Schimbările climatice și eșecurile mai multor grânare ale planetei

Cercetătorii în domeniul climei au descoperit că temperaturile globale în creștere vor crește riscul de pierdere simultană a recoltelor în regiunile mari producătoare de alimente – cunoscute sub numele de pierderi multiple sau șocuri simultane ale aprovizionării cu alimente – așa cum s-ar putea întâmpla anul acesta.

Numeroase studii concluzionează că, pe măsură ce planeta se încălzește, este mai probabil ca fenomenele meteorologice extreme să aibă loc simultan în principalele grâne de pâine, deoarece schimbările pe scară largă ale temperaturilor de la suprafața mării influențează randamentul culturilor, existând dovezi că aceste variații sunt legate între ele, ceea ce înseamnă că randamentul culturilor din diferite zone este conectat. Acest lucru a fost inclus în cel mai recent raport al IPCC privind impactul schimbărilor climatice:

• ”Riscurile de pierderi simultane de randament în principalele regiuni producătoare de alimente vor crește, de asemenea, cu niveluri de încălzire globală de peste 1,5°C” .
• ”Probabilitatea ca pierderile simultane de producție mai mari de 10% să apară în orice an crește de la 0% la 7% în cazul unei încălziri de 2°C și la 86% în cazul unei încălziri de 4°C” .

Consecințele vor fi mai grave în țările mai sărace, unde prețurile mai mari ale alimentelor vor crește riscul de foamete și de insecuritate alimentară din cauza vulnerabilității sistemului alimentar industrializat. Riscul va continua să crească dacă emisiile de gaze cu efect de seră nu vor fi reduse rapid. Raportul IPCC constată că actualul sistem alimentar nu se poate adapta la niveluri ridicate de încălzire și susține necesitatea de a diversifica sistemul.

Ce spun experții?

Kai Kornhuber, cercetător științific la Observatorul Terestru Lamont-Doherty, Școala de Climatologie Columbia, a declarat:

”Schimbările climatice duc la fenomene meteorologice și climatice extreme mai intense și mai frecvente, cum ar fi valurile de căldură, ploile intense și condițiile de secetă prelungită. Această creștere se traduce printr-o probabilitate mai mare ca fenomenele extreme să se producă direct una după alta sau simultan la nivel local și la nivel mondial, ceea ce poate amplifica impactul acestora.

Schimbările climatice sporesc probabilitatea ca fenomenele meteorologice extreme să aibă loc în strânsă concurență, așa cum s-a întâmplat în emisfera nordică în acest an, ceea ce se referă la o probabilitate mai mare ca mai multe lanțuri de pâine să fie afectate în timpul sezonului de creștere respectiv. cu riscuri potențiale pentru securitatea alimentară globală”.

Zia Mehrabi, profesor asistent la Departamentul de Studii de Mediu al Universității din Boulder, Colorado:

”Schimbările climatice reprezintă o amenințare majoră pentru sistemele noastre alimentare. Știm că fenomenele extreme se vor agrava în viitor și că acestea vor avea loc în mai multe regiuni în același timp. Dacă nu facem nimic în privința schimbărilor climatice astăzi, viitorul copiilor noștri este în pericol.

Vedem deja că mai multe pericole amenință culturile, animalele și pescuitul, iar acest lucru nu va dispărea decât dacă ne ocupăm serios și rapid de schimbările climatice”.

Gernot Laganda, director pentru climă în cadrul Programului Alimentar Mondial al Națiunilor Unite:

”Schimbările climatice sunt un factor important în creșterea actuală a foametei la nivel mondial. În acest moment, 345 de milioane de persoane se confruntă cu insecuritate alimentară acută – ceea ce reprezintă o creștere de la 135 de milioane începând cu 2019. Comunitățile aflate în prima linie a crizei climatice se luptă pentru a face față evenimentelor meteorologice extreme, care se succed cu o viteză din ce în ce mai mare.

În Cornul Africii, de exemplu, ne așteptăm la un al cincilea eșec consecutiv al sezonului de precipitații, ceea ce împinge peste 20 de milioane de oameni în situații de urgență, în condiții de foamete. Sau să ne uităm la Pakistan, care s-a confruntat cu valuri de căldură extreme la începutul acestui an, care sunt acum urmate de cantități mari de precipitații intense. Acest lucru provoacă unele dintre cele mai grave inundații fulgerătoare pe care le-a văzut vreodată țara.

• Nevoile umanitare actuale cresc într-un ritm fără precedent, dar toate acestea vor părea mărunte dacă guvernele nu vor acționa în ceea ce privește reducerea emisiilor, protecția climei și gestionarea riscurilor.
• 80% din populația mondială depinde de doar trei culturi de bază – porumb, grâu și orez – și un număr foarte mic de țări controlează cea mai mare parte a acestor stocuri.
• În prezent, resimțim impactul acestei concentrări prin inflația prețurilor la alimente care apare în urma unor șocuri politice, cum ar fi invazia rusă în Ucraina – dar sistemele concentrate de alimente și energie reprezintă o strategie la fel de riscantă într-un climat în schimbare.
• Unele modele de culturi arată că porumbul ar putea pierde între 9% și 29% din randamentul global până la sfârșitul acestui secol, în timp ce grâul ar putea pierde între 7% și 22%.

Cu toate acestea, continuăm să cumpărăm un sistem de soiuri de culturi mai puține, care sunt produse și transportate cu o amprentă de carbon și costuri ridicate pentru mediu, în loc să valorificăm diversitatea genetică care este încă disponibilă în multe țări și care ne-ar putea ajuta să facem sistemele noastre alimentare mai rezistente la șocuri și stresuri externe”.

Citește și:

• Cum s-au schimbat temperaturile în orașele mari din România în ultimele decenii: ”Este nevoie de o adaptare pe mai multe planuri pentru a controla stresul termic”
• Cum și de ce se schimbă vara în România
• Aerul din orașele noastre și cum putem reduce poluarea excesivă din mediile urbane
• VIDEO| Avem bani să investim în energie curată, dar nu știm cum să-i folosim. 12,4 miliarde de euro blocate în așteptarea ghidului de aplicare
• VIDEO| Cât costă și în câți ani se amortizează investiția într-un sistem fotovoltaic