EXCLUSIV | Consultant fiscal: „Există riscul concedierilor și falimentelor, iar consecințele crizei economice, după ce vom ieși din ea, se vor întinde pe doi-trei ani. Vom simți deplin și vom termina resursele în primăvară”

Normalitatea după război și după criza economică nu va mai fi niciodată cea trăită și cunoscută dinaintea pandemiei. Lucrurile nu se vor așeza nici în anul 2023, deoarece consecințele unei astfel de crize, după ce vom ieși din ea, se vor întinde pe o perioadă de doi-trei ani de la terminarea acesteia, spune consultantul fiscal Valentina Saygo, în interviul pe care l-a acordat pentru Gândul.

Marea provocare, atât pentru firme, cât și pentru oameni, este aceea de a rezista inflației, valului de scumpiri, dar și consecințelor crizei energetice, iar din scenariu nu pot fi excluse nici concedierile și nici prăbușirea unor afaceri care nu mai au sustenabilitate pe piața din România, susține Valentina Saygo.

Consultantul fiscal afirmă că efectele crizei energetice, a creșterii prețurilor și dobânzilor se vor simți mai tare abia din primăvară în România, care reacționează cam cu șase luni întârziere la crize față de alte țări. Valentina Saygo recomandă ca, în perioada următoare, să analizăm foarte atent cu cât ne îndatorăm, dar și cât de sustenabile sunt investițiile pe care urmează să le facem.

Inflația și recesiunea sunt cele două mari crize pe care le trăim acum, mai spune consultantul fiscal, iar perioada viitoare nu pare a avea un scenariu optimist pentru antreprenori și firme, care după ce trebuie să găsească soluții la provocările financiare din iarna care urmează, se vor confrunta cu noile măsuri fiscale care se aplică din 1 ianuarie 2021.

„Pe scurt, firmele nu știu cum vor ieși din iarnă”

Reporter: Care sunt, pentru cetățeni, dar și pentru firme, marile provocări pentru perioada următoare? Ce ne îngrijorează, financiar vorbind? 

Valentina Saygo: Provocările actuale pentru firme sunt pregătirile pentru iarnă, și mă refer în mod special la acele firme care sunt în zona producției și a căror producție se bazează pe consumatori energetici, de energie electrică și gaze. Pentru că simulările de costuri la actualele prețuri sunt înspăimântătoare, evident, marea provocare este să își păstreze profitabilitatea procesului de producție și nu numai.

După care, provocările celorlalte firme sunt să facă față valului de scumpiri și să reușească să-și blocheze prețurile de la furnizori, lucru greu de făcut, mai ales că știm că prețurile pot fluctua, că sunt întârzieri pe livrare din diferite alte motive, că au crescut toate prețurile etc. Despre asta este vorba.

Apoi, provocările firmelor sunt legate și de personal, pentru că știu că angajații vor avea probleme în a suporta creșterea cheltuielilor. Pe de o parte, la nivel mondial, suntem într-o zonă de criză de forță de muncă, pe de altă parte, știu că, în 2020, au fost destul de puține firme care au crescut salariile angajaților, iar un ritm de creștere al salariului mediu este de 10% pe an. Iar pentru cei care au crescut cu 10% – evident că salariații s-au trezit că această creștere nu le acoperă costurile curente -, provocarea va fi cum să-și păstreze și să-și onoreze angajații.

Alte provocări sunt cele care vin din zona financiară: creșterea dobânzilor care la fel afectează și îngreunează viața firmelor. Mai pe scurt, firmele nu știu cum vor ieși din iarnă.

„Vom simți pe deplin și vom termina cu adevărat resursele în primăvară”

Cum se vede un posibil scenariu pentru următoarea perioadă? Să ne așteptăm la un val de concedieri, la afaceri care se închid?

În mod sigur se vor întâmpla, și știm că România are un recul mai mare al crizelor. Consecințele crizei energetice, creșterea prețurilor, dobânzilor financiare și costurile ridicate ale materiilor prime – din ce am observat eu, nefiind economist specializat pe macroeconomie -, în România reacționează cam cu șase luni întârziere.

Prin urmare, cred că vom simți pe deplin și vom termina resursele cu adevărat în primăvară. Evident că există riscul concedierilor, evident că există riscul falimentelor și acum, la începutul toamnei, luăm în serios problemele economice.

Am trăit într-adevăr sentimentul că vara aceasta, mai ales de când au apărut proiectele de modificare a zonei fiscale, nu prea au fost de interes pentru antreprenori, pentru că a fost o vară caldă și plină de concedii. Acum, lumea începe să se precipite și să se pregătească pentru iarnă și pentru măsurile care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie, și care nu vor face altceva decât să îngreuneze viața antreprenorilor și a firmelor.

„Ne dăm seama ce am trăit și ne ciupim de parcă ar fi un vis urât”

Care sunt realitățile, respectiv așteptările economice, după un război și o pandemie? Mai există vreo șansă să revenim la normalitatea de altădată, așa cum o percepeam noi?

În niciun caz. Din păcate, nu vom mai regăsi normalitatea dinainte de martie 2020. Atât firmele, cât și oamenii au fost foarte afectați și vedem consecințele pandemiei chiar și astăzi. Psihicul nostru se comportă diferit, suntem mult mai atenți cu ceea ce este în jurul nostru, mult mai atenți cu ordinea din casă, evităm cumpărăturile compulsive, încercăm să luăm lucruri sustenabile. De asemenea, dacă ne uităm, firmele încurajează în continuare telemunca și munca la distanță, chiar dacă sunt angajați care au fost grav afectați psihic de telemuncă sau oameni dornici să se întâlnească față în față.

Viața noastră este foarte afectată de pandemie, plus că, în continuare, ne dăm seama ce am trăit și ne ciupim de parcă ar fi un vis urât, o carte citită și am vrea să ne întoarcem la realitatea de dinainte.

Normalitatea nu va mai fi aceeași, vom avea parte de o altă normalitate și dintr-o dată ne trezim într-o recesiune și o inflație, pentru că, din păcate, în momentul ăsta, trăim două mari crize. Inflația este una, recesiunea este alta. Fiecare din ele se combat prin măsuri diferite și aceste măsuri se cam ciocnesc cap în cap.

În opinia mea, cred că este mai gravă recesiunea economică decât inflația, cea din urmă reprezentând o consecință a măsurilor luate în pandemie, în mod special prin creșterea artificială a masei monetare la nivel mondial. Pandemia a venit însă la pachet și cu recesiunea economică, provocată și de actuala criză politică și geostrategică pe care o vedem la granițele noastre.

Normalitatea după război și după criza economică nu va mai fi niciodată aceeași ca cea dinainte de pandemie și nu cred că lucrurile se vor așeza în anul 2023. Consecințele unei astfel de crize – după ce vom ieși din ea – se vor întinde pe o perioadă de 2-3 ani de la terminarea acesteia. Mediul de afaceri este, de fapt și de drept, singurul care sprijină, susține și alimentează bugetul național.

„România are mult potențial să primească antreprenori”

Marți, 20 septembrie, știu că țineți cursul „Cum ne pregătim afacerea pentru 2023?” Sună foarte, foarte interesant și aplicativ! Într-o lume care baleiază între valurile pandemiei și un război, mai au putere antreprenorii români? Se mai încep afaceri în România lui 2022?

Sigur că da, viața merge înainte, cu criză, cu pandemie, pentru că, de fapt, ăsta este rolul unui antreprenor, să facă față tuturor vicisitudinilor vieții. Și asta este marea admirație pe care o am pentru antreprenorii din România, care, comparativ cu cei din alte țări, nu au o viață ușoară. Cu toate acestea, reușesc să răzbată piedicile pe care inclusiv Guvernul și instituțiile publice sunt obișnuite să le pună mediului antreprenorial, modificările legislative, restricțiile de tot felul, birocrație excesivă.

Totuși, vorbim de 60 de instituții din România cu atribuții de control în zona persoanelor juridice și, cu toate astea, România are mult potențial să primească antreprenori. Așa că, am o admirație deosebită pentru mediul antreprenorial românesc, călit și trecut prin greutăți, poate mai multe decât mediul antreprenorial din alte țări, unde sunt obișnuiți cu claritate, cu predictibilitate și cu respect din partea funcționarului public, dar mai ales sprijiniți de guvernele executive.

Putem să ne uităm spre Estonia, spre Letonia, putem să ne uităm spre Germania sau către Marea Britanie pentru a vedea cât de respectați sunt antreprenorii de acolo. De fapt și de drept, antreprenorii sunt motorul economiei românești.

„Să se analizeze cu mare atenție gradul de îndatorare și investițiile”

Care sunt lucrurile de făcut, de știut și de aplicat pentru perioada următoare, tocmai pentru a ne pune la adăpost veniturile și a ne drămui cheltuielile?

Evident că, pentru orice criză care vine, trebuie să știm foarte bine care este bugetul de venituri și cheltuieli ale afacerii, să știm la orice oră din zi și din noapte care este marja de profit, pentru că este cel mai sensibil indicator financiar în caz de inflație. Și pentru că se poate schimba de la o tranzacție la alta.

Să controlăm din scurt încasările și să facem orice este posibil să ne încasăm clienții cu repeziciune, pentru că altfel intrăm într-o suveică ce va afecta fiecare operator de pe lanțul și circuitul economic.

Apoi, să fidelizăm clienții existenți și, evident, să creștem, chit că este vânzare intensivă sau vânzare extensivă. Totodată, este important, dacă aveam această posibilitate, să diversificăm produsele și încasările, pentru că în pandemie au fost zone de afaceri afectate și închise.

După care recomand rezerve și, în caz de situații neplăcute, să se analizeze cu mare atenție gradul de îndatorare și investițiile care urmează să fie făcute.

Și nu în ultimul rând, digitalizarea proceselor automate. Pentru că tot vorbim de criza forței de muncă, digitalizarea proceselor automate care pot fi digitalizate. În zona mea de activitate, mă refer la contabilitate, sunt zone care pot fi robotizate cu o eficiență de costuri mult mai mare decât atunci când vorbim de munca umană.

„Avem provocări pe toate palierele posibile și imposibile”

Cum se vede iarna aceasta prin ochii specialistului?  Ce ne așteaptă pe zona financiară și de ce trebuie să ținem cont?

Ne așteaptă o perioadă dificilă, cu provocări pe zona financiară, deoarece au crescut dobânzile, cu provocări pe zona fiscală, pentru că urmează să luăm deciziile cele mai bune pentru anul următor, cu provocări pe zona logistică, pentru că avem probleme în achiziții și transporturi, cu provocări pe zona personală a angajaților, pentru că este criză de forță de muncă. Într-un cuvânt, avem provocări pe toate palierele posibile și imposibile.

Și o altă sugestie pe care aș da-o mediului de afaceri… Știu că atunci când avem probleme, primele bugete pe care le tăiem sunt bugetele de marketing și bugetele de training pentru angajați. Aș sugera să nu facem lucrurile acestea. Avem nevoie de marketing ca să ne vindem produsele și serviciile, așa cum avem în continuare nevoie de angajați specializați, pregătiți, ca să ne eficientizăm afacerile.