Prima pagină » Actualitate » Cutremur în România. Ce magnitudine a avut și zona în care s-a resimțit

Cutremur în România. Ce magnitudine a avut și zona în care s-a resimțit

Cutremur / Sursa foto: Profimedia

Publicat: 28/09/2022, 13:16

Actualizat: 28/09/2022, 13:18

Un cutremur cu magnitudinea 3,1 pe Richter a avut loc miercuri în zona seismică Vrancea, în județul Buzău.

Seismul a avut loc la ora 11.14 în județul Buzău, conform Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.

Potrivit sursei citate, cutremurul a avut magnitudinea 3,1 și s-a produs la adâncimea de 115 kilometri.

Cutremurul s-a produs în apropierea oraşelor Brașov (75 km), Ploiești (80 km), Bacău (114 km), Brăila (115 km, Galați (116 km), București (130 km).

15 cutremure de la începutul anului

În luna septembrie a acestui an, în România au avut loc 16 cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2 şi 4,2.

Cel mai mare seism din acest an a avut loc pe 16 ianuarie 2022, în zona seismică Vrancea, judeţul Vrancea, la o adâncime de 140 kilometri şi a avut magnitudinea de 4,4, în timp ce anul trecut a fost înregistrat pe data de 26 mai un cutremur cu o magnitudine de 4,7.

De ce apar cutremure în Vrancea, de fapt

Potrivit specialiștilor, seismicitatea în zona Vrancea este una dintre cele mai interesante din lume, nu doar din punct de vedere al energiei cutremurelor ce au loc acolo, ci și prin faptul că seismele mari se produc cu anumite regularități.

Conform specialiștilor, originea cutremurelor vrâncene este strâns legată de zona de convergență între mai multe blocuri tectonice, respectiv zona Euro-Asiatică, Africană și Indo-Australiană.

Astfel, în zona de contact a microplăcilor tectonice convergente la Curbura Carpaților se generează tensiuni.

„Din cauza presiunilor exercitate din mai multe direcţii, se produc ruperi în interiorul respectivului bloc, acestea fiind la originea mişcărilor seismice vrâncene”, se arată într-un studiu al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului – INFP

„Cutremurele vrâncene produc avarii mari, pe o arie foarte mare, acesta fiind o altă caracteristică a lor. Efectele sunt foarte mari pe direcţia: din Vrancea către nord-est către Moldova, pe direcţia Focşani-Iaşi-Chişinău şi spre sud-vest către Câmpia Română, pe direcţia Bucureşti-Zimnicea-Sofia”, a explicat Mircea Radulian, directorul INFP, potrivit Playtech.ro.