EXCLUSIV | CE nu a dat nici Curții de Conturi Europene discuțiile purtate de Ursula von der Leyen cu directorul Pfizer. Cum văd doi europarlamentari încălcarea procedurii la negocierile pentru cea mai mare achiziție de vaccinuri anti-COVID

La mai bine de doi ani de la izbucnirea pandemiei, procedurile și transparența achiziției de vaccinuri anti-COVID de către Uniunea Europeană sunt încă subiecte controversare, mai ales după ultimul și cel mai mare contract semnat cu compania Pfizer, pentru o achiziție de până la 1,8 miliarde de doze. După ce Ombudsmanul European a acuzat Comisia Europeană că ascunde conținutul negocierilor preliminare purtate de Ursula von der Leyen cu directorul Pfizer în 2021, aceeași problemă este semnalată și în raportul din septembrie al Curții de Conturi Europene, care atrage atenția că nu a avut acces la informațiile privind implicarea președintei CE în aceste discuții.

Mai multe lămuriri asupra acestui subiect ar putea fi aduse în luna octombrie, când conducerea Pfizer este programată să apară în fața unei comisii a Parlamentului European, legat de negocierile pentru cel mai mare contract pentru vaccinuri semnat de UE cu compania farmaceutică americană.

Legate de acest subiect care a stârnit controverse nu doar în Parlamentul European, ci și în spațiul public, europarlamentarul Cristian Bușoi și europarlamentarul francez Virginie Joron au păreri diferite.

Cristian Bușoi a spus, pentru Gândul, că subiectul excede competențelor și comentariilor europarlamentarilor, fiind exclusiv de competența Parchetelor, care, dacă au informații că s-ar fi comis ilegalități, pot și trebuie să intervină.

Europarlamentarul francez Virginie Joron susține însă, într-o declarație pentru Gândul, că în condițiile în care este vorba de contracte pentru vaccinuri de 71 de miliarde de euro, este nevoie de transparență privind modul în care s-au făcut aceste achiziții, nefiind mulțumitor răspunsul Comisiei Europene că ”SMS-urile nu au fost găsite”.

Bușoi: „Nu europarlamentarii pot judeca dacă au existat lucruri de natură penală sau interese”

Cristian Bușoi susține că speța achiziționării vaccinurilor anti-COVID este văzută și folosită de unii europarlamentari drept arma politică perfectă împotriva președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Europarlamentarul spune că oamenii politici nu au competențe juridice pentru a-și da cu părerea dacă, în acest caz, există lucruri de natură penală sau dacă au existat anumite interese. Politicianul susține că, pentru rezolvarea unor astfel de demersuri, există instituții europene și naționale specializate, care trebuie să intervină atunci când situația o impune.

În primul rând, acest subiect este unul marginal, astăzi, în Parlamentul European, discuțiile mari sunt pe inflație, pe prețurile la energie, nu se mai discută atât de intens despre această chestiune. Doi, în opinia mea, cred că este mai degrabă o folosire a unor, probabil, iregularități în procedură, de către unii europarlamentari, ca și armă politică împotriva președintelui Comisiei Europene.

Eu nu cred că oamenii politici, europarlamentarii pot să judece dacă aici au existat lucruri de natură penală sau dacă au existat anumite interese. Există instituții europene și naționale specializate, Parchete care – sigur, dacă au informații și este ceva de genul acesta – ar putea și trebuie să intervină”, a mai spus Cristian Bușoi, care este și preşedintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare şi Energie din Parlamentul European.

Europarlamentarul susține că situația trebuie privită și în contextul urgențelor de la începutul pandemiei, când trebuiau găsite cât mai repede soluții pentru a avea acces la vaccinuri, iar presiunea asupra Comisiei Europene și a Guvernelor era imensă.

”Astăzi, privind în urmă, evident că numărul de vaccinuri comandate – nu doar în acest caz și de la această companie, ci în general – și poate inclusiv anumite discuții legate de preț le privim printr-o altă lumină. Dar, la acel moment, ne aducem aminte presiunea era foarte mare, nevoia de a găsi soluții era foarte mare, disperarea guvernelor și statelor membre de a găsi soluții să oprească pandemia și să readucă la normal activitățile economice și sociale.

Dacă au existat anumite neregularități formale, de procedură, privind aceste contracte, nu cred că ele ar putea să ducă la concluzia că președintele Comisiei Europene trebuie să demisioneze sau acțiuni de genul acesta.

Dacă alte instituții – și nu Parlamentul European, și nu oamenii politici, ci cei care au specializare și competență în acest domeniu – găsesc lucruri cu adevărat în neregulă sau ilegale, atunci, evident, intrăm într-o altă discuție, dar, deocamdată, nu avem nici cel mai mic semn că ar exista vreo acțiune a acestor instituții specializate – Parchetul European sau parchetele unor țări membre„, a mai spus Cristian Bușoi.

Joron: „Nu ne mulțumim cu răspunsul că SMS-urile nu au fost găsite”

Europarlamentarul francez Virginie Joron – una dintre vocile care au criticat planul Parlamentului European de a impune certificatul verde COVID, dar și alte măsuri din perioada pandemiei de coronavirus – consideră că există o evidentă lipsă de transparență în negocierea contractelor cu Pfizer/BioNTech.

„Să ne întoarcem la afacerea SMS-urilor dintre președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, și CEO-ul Pfizer. Există o lipsă evidentă de transparență în negocierea acestor contracte. Procesele verbale ale ședințelor nu menționează un obiectiv sau o valoare țintă anume.

Curtea (de Conturi Europeană – n.r.) confirmă că, în cursul lunii martie 2021, președintele Comisiei a condus negocierile preliminare, având ca obiect contractul cu Pfizer/BioNTech. Acesta este singurul contract pentru care echipa comună de negociere nu a fost implicată în această etapă a negocierilor, contrar cu ceea ce prevede decizia Comisiei privind achiziția de vaccinuri împotriva COVID-19.

Este rolul Pfizer să-și dorească să-și vândă produsele și să ”stimuleze” marketingul. Este normal, acesta este jocul. Pe de altă parte, autoritățile publice trebuie să verifice cifrele sau studiile furnizate; pentru a detecta orice efect negativ sau lipsă de eficacitate în ceea ce privește utilizarea reală și pentru a lăsa medicii să aleagă liber între diferitele produse existente”, a spus Virginie Joron.

Europarlamentarul a vorbit despre cât de importantă este transparența atunci când vine vorba despre sume enorme pentru contractele de achiziționare a vaccinurilor, dar a punctat și cine are autoritatea de a supraveghea și monitoriza aceste achiziții. Virginie Joron susține că, în speța de față, „Comisia Europaeană a refuzat să comunice deputaților europeni contractele și a ascuns Curții alte documente.”

„Astăzi, ECDC și EMA nu sunt suficient de proactive. Ni s-a spus 95% eficiență și un produs inofensiv și putem vedea că nu este cazul. De ce în luna august, rata mortalității COVID în România a fost mai mică decât în Franța, deși francezii sunt mai vaccinați? Nu mi s-a dat un răspuns când am pus întrebarea la Bruxelles.

Potrivit tratatelor europene – articolele 287 și 319 -, Curtea de Conturi Europeană examinează legalitatea și regularitatea veniturilor și a cheltuielilor, pentru a asigura o bună gestiune financiară. Parlamentul European, la recomandarea Consiliului, dă Comisiei descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului, ținând seama de observațiile Curții. Dar, în realitate, Comisia refuză orice control: a refuzat să comunice deputaților europeni contractele și a ascuns Curții alte documente.

Având în vedere enormitatea contractelor – vorbim despre 71 de miliarde de euro și peste 10.000 de posibile decese cauzate de vaccinuri, potrivit EMA (n.r. – Agenția Europeană pentru Medicamente) – nu de cenzură avem nevoie, ci de transparență cu privire la ceea ce s-a întâmplat. Nu ne mulțumim cu răspunsul că SMS-urile nu au fost găsite”, a mai spus europarlamentarul francez.

SMS-urile dintre Ursula von der Leyen și directorul Pfizer, la secret

Situația a intrat în atenție după ce Ombudsmanul European Emily O’Reilly a reproşat Comisiei Europene că a refuzat să dea informaţii presei despre schimburile de SMS-uri dintre şefa executivului UE, Ursula von der Leyen, şi directorul executiv al companiei Pfizer, Albert Bourla, pe tema achiziţiei de vaccinuri împotriva COVID-19.

Raportul special al Curții de Conturi Europene privind achiziția vaccinurilor anti-COVID semnalează aceeași problemă pe care a ridicat-o și Ombudsmanul European, că președinta Comisiei Europene a ascuns detaliile discuțiilor purtate prin SMS cu directorul executiv al companiei Pfizer, înainte de a se încheia acordul preliminar cu compania farmaceutică americană, discuții care au deschis calea pentru contractul de până la 1,8 miliarde de doze de vaccin ARNm împotriva coronavirus, semnat în mai 2021.

Discuțiile anterioare primelor două acorduri de achiziție de vaccin încheiate de UE în noiembrie 2020 și februarie 2021 au fost purtate de o echipă formată din oficiali ai Comisiei Europene și din șapte state membre, iar rezultatele au fost prezentate unui comitet director de supraveghere a negocierilor și validare a contractelor pentru vaccinuri, format din reprezentanți din toate cele 27 de state, care au semnat acordurile.

Procedura nu a mai fost însă urmată întocmai și în cazul celui de-al treilea și cel mai mare contract al UE, semnat în mai 2021. Pentru acesta, în martie 2021, Ursula von der Leyen a purtat negocierile preliminare cu conducerea Pfizer – inclusiv prin SMS-uri cu directorul executiv al companiei Pfizer, Albert Bourla – și tot ea a prezentat rezultatele comitetului director, în aprilie.

Ce s-a discutat în acel schimb de SMS-uri între Ursula von der Leyen și CEO-ul Pfizer nu se cunoaște nici până în prezent, pentru că CE a transmis oficial că nu este obligată să păstreze SMS-urile responsabililor săi de rang înalt şi nu mai deţine acele mesaje.

Conținutul lor însă este cu atât mai important cu cât acea discuție preliminară a președintei Comisiei Europene cu CEO-ul Pfizer au deschis drumul către semnarea celui mai mare contract pentru achiziția de vaccinuri încheiat de UE de la începutul pandemiei. Primele două contracte au asigurat până la 600 de milioane de doze, iar cel de-al treilea a fost încheiat pentru achiziția a 900 de milioane de doze, cu opțiunea de a comanda încă 900 de milioane, care să fie livrate în 2022 și 2023.

Costurile acestor achiziții de vaccinuri nu au fost prezentate niciodată oficial, ci doar estimate din diverse declarații făcute de oficiali, fiind vehiculate sume între 15 și 20 de euro pentru o doză.

Refuzul Comisiei Europene de a le prezenta a dus la apariția unor controverse și a lăsat loc unor speculații legate influențarea deciziilor UE de interesele companiilor farmaceutice.

Cum s-au purtat discuțiile pentru cel mai mare contract de vaccinuri al UE de la Pfizer

În raportul publicat pe 12 septembrie, Curtea de Conturi Europeană a notat evoluția discuțiilor pentru semnarea contractului din mai 2021 pentru cea mai mare achiziție de vaccinuri, care a atras costuri uriașe.

• În martie 2021, președinta Comisiei a purtat negocieri preliminare pentru un contract cu Pfizer/BioNTech. Este vorba de singurul contract pentru care, contrar deciziei Comisiei privind achiziționarea de vaccinuri împotriva COVID-1939, echipa comună de negociere (joint negotiation team – JNT) nu a fost implicată în această etapă a negocierilor.
• La jumătatea lunii martie 2021, comitetul director a convenit să planifice o reuniune cu consilierii științifici de la nivelul UE și de la nivel național pentru a discuta aspectele științifice ale strategiei privind vaccinurile pentru 2022, dar o astfel de reuniune nu a avut niciodată loc.
• La 9 aprilie 2021, Comisia a prezentat comitetului director condițiile negociate între Ursula von der Leyen și Pfizer/ BioNTech, iar comitetul director a fost de acord să lanseze o cerere de oferte.
• Contractul a fost semnat la 19 mai 2021 și acoperă 900 de milioane de doze de vaccin care urmează să fie livrate în 2022 și în 2023, cu opțiunea de a comanda alte 900 de milioane de doze.
• Acesta este cel mai important contract pentru vaccinuri împotriva COVID-19 semnat de Comisie și va domina portofoliul de vaccinuri al UE până la sfârșitul anului 2023.

Legat de acest contract, Curtea de Conturi Europeană, organismul de supraveghere a bugetului UE, a cerut Comisiei Europene să îi furnizeze informații cu privire la negocierile preliminare desfășurate în vederea încheierii acestui acord (experții științifici consultați și consilierea primită, calendarul discuțiilor, înregistrări ale discuțiilor și detalii privind termenii și condițiile convenite). Niciuna dintre aceste informații nu a fost însă pusă la dispoziția Curții.

Curtea a avut acces la documentele relevante ale Comisiei Europene, cu excepția celor legate de implicarea președintei CE în negocierile preliminare cu Pfizer/BioNTech. Au fost examinate procesele-verbale ale reuniunilor, rapoartele interne ale Comisiei, corespondența prin e-mail și acordurile (preliminare) de achiziție”, scrie în raportul de audit.

Curtea de Conturi Europeană amintește și de cazul deschis de Ombudsmanul European, pe 16 septembrie 2021, cu privire la refuzul Comisiei Europene de a acorda acces public la schimbul de mesaje SMS dintre președinta CE Ursula von der Leyen și directorul general al Pfizer care a avut loc în timpul negocierilor preliminare. În raportul Ombudsmanului din 26 ianuarie 2022 se constata că modul în care Comisia a tratat această cerere constituie un caz de ”administrare defectuoasă”. Raportul recomanda Comisiei să caute din nou mesajele SMS relevante și să evalueze dacă pot fi făcute publice.

Achiziția de vaccinuri anti-COVID pentru statele UE în cifre

Raportul Curții de Conturi Europene a examinat și dacă, până la sfârșitul anului 2021, Comisia și statele membre au achiziționat eficient vaccinuri anti-COVID, în condițiile în care acestea au avut un rol central în răspunsul la pandemie și au atras o implicare fără precedent a Uniunii Europene în achiziționarea de vaccinuri, cu costuri uriașe.

Principalele concluzii din raportul de audit al Curții de Conturi Europene privind achiziția vaccinurilor anti-COVID:

• UE a creat un sistem centralizat special conceput pentru achiziționarea de vaccinuri, prin intermediul căruia a reușit să constituie un portofoliu inițial de vaccinuri candidate, incluzând diferite companii și tehnologii, dar a început achizițiile mai târziu decât Regatul Unit și SUA.
• Primele achiziții au fost făcute înainte de a dispune de date științifice clare privind siguranța și eficacitatea vaccinurilor candidate.
• Comisia Europeană a semnat 11 contracte cu 8 producători de vaccinuri: AstraZeneca, Sanofi/GSK, Janssen (o filială a Johnson&Johnson), CureVac, Pfizer/BioNTech, Moderna, Novavax și Valneva. Acestea au oferit acces la până la 4,6 miliarde de doze de vaccin, la un cost total estimat de aproape 71 miliarde de euro
• Costul mediu ponderat per doză este de aproximativ 15 euro. Această sumă este calculată pe baza numărului de doze comandate efectiv (livrate și care urmează a fi livrate). Opțiunile neexercitate nu sunt incluse.
• Vaccinul Pfizer/BioNTech domină portofoliul în perioada 2022-2023 datorită capacității acestei companii de a asigura o aprovizionare fiabilă a UE.
• Cele trei contracte cu Pfizer/BioNTech au fost semnate în noiembrie 2020 – 300 milioane de doze, februarie 2021 – 300 milioane de doze, și mai 2021 – pentru 1,8 miliarde de milioane de doze, din care 900 în acel an și 900 cu opțiunea de a le comanda pentru 2022 și 2023.
• Opt dintre contracte sunt acorduri preliminare de achiziție (APA), încheiate înainte ca vaccinurile să primească din partea EMA o recomandare de autorizare de introducere pe piață condiționată. Trei contracte sunt acorduri de achiziție, semnate cu Pfizer/BioNTech și cu Moderna după ce vaccinurile acestora primiseră din partea UE o autorizație de introducere pe piață condiționată. Contractele respective nu prevăd nicio plată anticipată de la bugetul UE, dar Moderna a solicitat totuși o plată în avans de la statele membre.
• Până la sfârșitul anului 2021, aproape 952 de milioane de doze fuseseră livrate statelor membre ale UE (majoritatea de la Pfizer/BioNTech) și peste 739 de milioane de doze fuseseră administrate. 80 % din populația adultă a UE avea o schemă de vaccinare completă.
• Până la sfârșitul verii anului 2021, UE obținuse suficiente doze pentru a vaccina cel puțin 70% din populația adultă, deși s-a confruntat cu grave deficite de aprovizionare din partea a doi producători (AstraZeneca și Janssen) în prima jumătate a anului 2021.
• Portofoliul de vaccinuri a evoluat și depinde în foarte mare măsură de vaccinuri bazate pe tehnologia ARNm până la sfârșitul anului 2023, în principal din cauza contractului de 900 de milioane de doze (cu 900 de milioane de doze suplimentare opționale) încheiat cu Pfizer/BioNTech. Comisia a informat Curtea că decizia de a se baza pe această companie a fost motivată de capacitatea acesteia de a aproviziona în mod fiabil UE.
• Deși livrările suplimentare de la Pfizer/BioNTech au permis UE să depășească deficitul de livrări de la AstraZeneca și de la Janssen, aceste întârzieri au constituit un factor care a avut un impact asupra amplorii și a vitezei vaccinărilor în prima jumătate a anului 2021, când UE a fost mai lentă în vaccinarea populației sale decât Regatul Unit și SUA.

Prevederi secrete între UE și Pfizer

Într-un răspuns la ancheta declanşată de Ombudsmanul European Emily O’Reilly, executivul UE arăta că aceste SMS-uri sunt, „prin natura lor, documente cu durată scurtă de viaţă, care nu conţin în principiu informaţii importante referitoare la politicile, activităţile şi deciziile Comisiei”.

Emily O’Reilly a criticat însă faptul că „nu a fost făcută nicio încercare de a identifica dacă SMS-urile în cauză existau”, notând că „acest mod de a acţiona nu răspunde aşteptărilor în materie de transparenţă”.

Prevederile cheie ale contractelor, în special preţurile, sunt confidenţiale, un alt aspect care a fost criticat de membri ai Parlamentului European, dar și de unele ONG-uri.

„Această situaţie este mai importantă decât un simplu schimb de SMS-uri. Comisia Europeană a devenit mai puţin transparentă, mai puţin responsabilă faţă de Parlamentul European şi, sincer vorbind, mai decuplată de democraţia europeană”, spunea eurodeputata olandeză Sophie in’t Veld (Renew Europe).

DNA anchetează modul în care România a cumpărat dozele de vaccin anti-COVID

Și în România, cazul achiziționării vaccinurilor a produs controverse în spațiul public și nu numai. Direcția Națională Anticorupție (DNA) anunța în 2021 că a înregistrat un dosar penal, privind modalitatea prin care România a achiziționat dozele de vaccinuri anti-COVID, de la începutul campaniei de vaccinare și până în prezent.

„Urmărirea penală se desfăşoară cu privire la faptă – in rem -, respectiv abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul. Prin urmare, în acest moment, nicio persoană nu are calitatea de suspect sau inculpat”, arătau procurorii anticorupţie.

Valeriu Gheorghiță, președintele CNCAV la acea dată, arăta că modalitatea de achiziție a vaccinurilor anti-COVID în România se supune aceleiași proceduri întocmite și elaborate de Comisia Europeană.

România are milioane de doze de vaccin în depozite

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, declara în luna iunie, la emisiunea Marius Tucă Show transmisă de Gândul, că România are în stoc aproximativ 8,5 milioane de doze de vaccin anti-COVID și urmează să mai primească cel puțin 7 milioane în acest an și încă 19 milioane de doze în 2023.

Întrebat ce se întâmplă cu vaccinurile pe care România le-a contractat, ministrul Sănătății afirma:

Nu se întâmplă nimic. Singurul mesaj pe care l-am primit în legătură cu vaccinul este că reprezentanții Comisiei Europene lucrează în interesul statelor membre în sensul renegocierii acestor contracte. Deocamdată, singurul lucru care s-a obținut este ca să existe o amânare a livrărilor până spre sfârșitul lunii septembrie pentru dozele care trebuiau să vină. Noi mai avem vaccinuri”.

Întrebat care este suma totală pe care o are de plătit România pentru vaccinurile primite în acest an și pentru cele 19 milioane care ar urma să vină anul viitor, ministrul Sănătății a spus că este ”undeva apropiată de 800.000 de euro”.

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV | DNA vrea să afle de la Comisia Europeană de ce România a achiziționat vaccinuri cât pentru 10 ani de pandemie (Surse)

Europarlamentarul PNȚCD Cristian Terheș, în luptă cu lipsa de transparență privind contractele cu firmele producătoare de vaccinuri

Cât costă o doză de vaccin anti-COVID? Banii vin din buget, dar autoritățile țin secret prețul pentru „a evita competițiile în achiziție” (EXCLUSIV)