Într-un comunicat, FSB afirmă că „atacul terorist” a fost organizat de Direcţia Centrală de Informaţii (GRU) a Ministerului ucrainean al Apărării şi de şeful ei, Kirilo Budanov, informează Reuters și AFP.
Potrivit aceleiaşi surse, explozibilul a fost ascuns în cutii de „role de film” trimise în luna august din portul ucrainean Odesa, care ulterior au tranzitat Bulgaria, Georgia şi Armenia înainte de a intra în Rusia.
Deflagraţia a distrus o secţiune a podului lung de 19 kilometri, oprind temporar traficul rutier. De asemenea, au fost distruse mai multe vagoane-cisterne cu combustibil care urmau să ajungă în Crimeea.
Ucraina nu a confirmat în mod oficial implicarea sa în incident, dar unele oficialităţi de la Kiev au salutat avarierea podului Kerci.
Explozia de pe Podul Crimeei a fost o lovitură simbolică puternică pentru președintele rus Vladimir Putin, care a inaugurat podul în 2018, la patru ani după anexarea Crimeei de către Rusia, pe care de altfel Putin a calificat-o drept un ”act de terorism” .
Forțele rusești au ripostat luni cu un val de rachete în întreaga țară, inclusiv în centrul Kievului, ucigând 19 persoane.
În urma altor lovituri de marți, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a îndemnat țările să sancționeze Rusia ca răspuns la „un nou val de teroare”.
El a făcut apel la Occident să găsească noi modalități de a exercita presiuni politice asupra Rusiei și de a sprijini Ucraina.
Apelurile au venit după ce acesta s-a adresat marți grupului de națiuni G7.
Blocul – format din Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și SUA – a promis că va continua să ofere sprijin „financiar, umanitar, militar, diplomatic și juridic” țării sale „atât timp cât va fi nevoie”, scrie Mediafax.