EXCLUSIV | De ce a trecut Putin de la șantajul cu gazele la întrebarea ”Merită Ucraina o catastrofă nucleară?” Analist politic: „Putin a ajuns la ipoteza că este mai bine să fie temut decât disprețuit sau ironizat”

Președintele rus Vladimir Putin nu pierde nicio ocazie de a vorbi despre folosirea unui posibil atac nuclear asupra Ucrainei. În timp ce unii consideră strategia lui Putin drept o armă de șantaj, alții sunt îngrijorați că acesta ar putea, într-un final, să recurgă la gestul nebunesc de a apăsa butonul roșu. Analistul politic Bogdan Teodorescu spune, într-un interviu pentru Gândul, că Putin se folosește de ipoteza nucleară pentru a atrage atenția că jocul nu se termină atât de simplu, marjând pe ideea că are, în plus, acest arsenal și acest buton pe care le poate folosi dacă situația o impune.

Președintele american Joe Biden nu pare să mai fie nici el atât de sigur că Putin aruncă în față o armă de șantaj când vorbește despre scoaterea la înaintare a arsenalului nuclear, în timp ce Emmanuel Macron susține că Franța nu va folosi arme nucleare împotriva Rusiei. Așadar, mai marii planetei par să-și fi schimbat și ei discursul cu privire la „butonul roșu”, adesea invocat de Putin.

Analistul politic Bogdan Teodorescu a explicat pentru Gândul cât de mult s-a schimbat retorica, atât de-o parte, cât și de cealaltă a taberelor, de când Rusia a invadat Ucraina.

„Putin a evocat armamentul nuclear când a văzut amploarea reacțiilor statelor occidentale”

Bogdan Teodorescu susține că rezistența ucrainenilor i-a schimbat lui Vladimir Putin strategiile de război și perspectiva comunicațională, iar victoria facilă la care visa s-a spulberat rapid, ceea ce l-a obligat să schimbe declamația folosindu-se de ”puterea” dată de arma nucleară.

„Imediat după invazia din Ucraina, după 24 februarie, Putin și comunicarea rusească au fost surprinși de replica foarte consistentă pe care au dat-o ucrainenii. Mă refer aici la replica comunicațională, replica ucraineană, preluată apoi de publicul larg, care s-a constituit într-un factor de presiune asupra politicienilor din țările occidentale în vederea sprijinului Ucrainei.

Atunci, pentru prima dată, Putin, când a văzut primul semnal al amplorii reacțiilor statelor occidentale, a evocat armamentul nuclear. A fost într-o duminică momentul în care Putin a vorbit pentru prima dată de punerea în stare de alertă a uneia dintre structurile de apărare  ale Rusiei, din categoria armamentului nuclear.

Făcând acel lucru, Putin a schimbat topica momentului – în care Ucraina era cea bună, rușii erau cei răi – într-un subiect în care cineva a atras atenția: «Stați așa, sunt ei răi, dar au armă nucleară.» Atunci, topica s-a modificat în ideea pe care după aceea a enunțat-o și președintele Macron, au enunțat-o și alții: «Domnule, nu te poți juca cu o țară care are arme nucleare, nu poți umili o putere nucleară, pentru că nu știi ce va face»„, a explicat analistul politic.

Bogdan Teodorescu mai spune că, după ce ucrainenii au reușit răsturnarea unor predicții militare și au avut ofensiva din septembrie, cu rezultatele din regiunea Donbas și din Herson, Vladimir Putin a făcut două mișcări strategice, urmate de o dimensiune comunicațională.

”Putin a pus, din nou, în joc aceeași ipoteză a riscului la care se supune lumea întreagă dacă mai susține Ucraina. Nu trebuie să uităm un lucru: comunicarea rusească a lucrat de-a lungul timpului într-un mod insidios.

În timpul verii, dacă țineți minte, întrebarea care circula în Occident, spusă de diverse voci, una de bună-credință, alta cu un scop  anume, era: «Merită Ucraina să suferiți de frig la iarnă? Întrebare la care societatea europeană pare că a răspuns până la acest moment cu: «Da, merită, intrăm în acest joc»„, explică analistul politic.

”«Merită Ucraina o catastrofă nucleară?» Aici intervine partea cealaltă a propagandei”

Bogdan Teodorescu susține că, la acest moment, din punct de vedere comunicațional, retorica nucleară este folosită de amândouă părțile – atât de cea rusă, cât și de cea occidentală – în sprijinul doctrinelor militare ale unor țări sau ale altora, o psihologie care motivează sau demotivează popoare.

„«Merită Ucraina inflația pe care o trăim?» – «Da, mergem mai departe!» Ultima întrebare a lui Putin a fost: «Merită Ucraina o catastrofă nucleară?». Ei, aici intervine partea cealaltă a propagandei, zona de dincolo. Ne referim aici la americani și nu doar la ei. Dacă, la primele amenințări, americanii au spus destul de clar: «Nu credem că rușii vor face un joc nuclear», acum, retorica lor s-a schimbat. Și această schimbare o putem pune pe două direcții.

Prima direcție este cea a realității. Totuși, acești oameni, mulți dintre ei, sunt politicieni în funcții publice. Ei nu pot să-și asume declararea cu fermitate a unor tendințe care ar trebui să fie contrazise de istorie, fiindcă ei, în acel moment, vor fi penalizați de electorat.

Dacă un politician american, britanic sau francez în funcție spune: «Măi, oameni buni, stați liniștiți, Putin nu va da cu bomba!» și ăla dă cu bomba, ei sunt oameni politici terminați. Pentru că democrațiile funcționează în sistemul ăsta: «ai greșit, plătești!». Este primul aspect pentru care auzim mai des, mai pronunțat, mai apăsat ideea: «Credem că nu, poate că nu, dar nu este imposibil».

Al doilea aspect este cel al mobilizării și motivării. Ideea armelor nucleare este pentru publicul din Vestul Europei – exact pe paradigma pe care am discutat-o: «Măi, oameni buni, vreți pentru ucraineni să aveți catastrofă nucleară?» -, dar o folosește și pentru publicul lor, pentru a spune: «Chiar dacă auziți că noi pierdem niște teritorii, nu ne-am folosit toate armamentele, noi avem ce ne trebuie, îi facem praf și pulbere».

Același lucru îl fac și occidentalii pentru a atrage atenția asupra riscului pe care îl presupune războiul cu Rusia, de a da o dimensiune maxim negativă a personajului rus – iată ce poate să facă omul ăsta de acolo – și a justifica prin această încălzire a retoricii nucleare atât preocupările, cât și măsurile care se iau în țările respective”, explică analistul politic.

Putin și-a dorit o victorie facilă în Ucraina

În opinia analistului politic Bogdan Teodorescu, președintele Vladimir Putin nu și-a dorit să ajungă personajul cu mâna pe „butonul roșu” și cel care împrăștie amenințări cu arma nucleară, ci a mizat, atunci când a atacat Ucraina, pe o victorie facilă, fără prea multe complicații.

Dar, pentru că lucrurile au luat o altă întorsătură – una în care Rusia a rămas singură și, pe alocuri, izolată – președintele rus a înțeles că „operațiunea mâna pe buton” îi este mai convenabilă ca imagine decât atunci când este prezentat cum îi tremură mâna stângă și cum nu este în stare să-și controleze armata, susține analistul politic.

„Eu nu cred că Putin a dorit acest lucru. Eu cred că Putin a dorit să rezolve problema în Ucraina într-o manieră destul de asemănătoare celei din Crimeea, să aibă o victorie facilă, având în față o armată ucraineană care să se predea sau un popor ucrainean care să accepte noua administrație și o Europă dezbinată, nehotărâtă. Ăsta cred că a fost visul lui, proiectul cel mai bun.

Din momentul în care lucrurile au degenerat din punctul de vedere al Rusiei – atât din perspectiva rezistenței pe front a ucrainenilor, cât și din perspectiva coalizării zonei occidentale și a unei părți din lumea aceasta împotriva lui, uneori foarte mulți, alteori destul de mulți -, cred că Putin a ajuns la ipoteza: «Mai bine să fiu temut decât să fiu disprețuit». Întotdeauna, mai ales în conflict, este mai bine să fii temut decât să fii ironizat„, a mai spus Bogdan Teodorescu.

Ce spune președintele american despre un posibil atac nuclear al Rusiei

Preşedintele american, Joe Biden, a declarat, într-un interviu difuzat de CNN, că nu crede că omologul său rus, Vladimir Putin, va folosi arma nucleară tactică în războiul cu Ucraina.

Întrebat cât de realist crede că este planul lui Putin de a ataca folosind arme nucleare, Joe Biden spune că nu crede că se va întâmpla.

„Nu cred că o va face, dar cred că este iresponsabil din partea lui să vorbească despre asta. Ideea că liderul uneia dintre cele mai mari puteri nucleare din lume ar putea folosi o armă nucleară tactică în Ucraina ar putea duce la consecințe oribile. Și nu pentru că cineva ar vrea ca războiul să se transforme în unul mondial, ci pentru că se vrea folosirea de arme nucleare. Sunt greșeli care s-ar putea produce, calcule greșite, cine știe ce s-ar putea întâmpla”, a răspuns preşedintele Joe Biden.

Urmările unui astfel de atac nu pot fi cunoscute în acest moment, a mai adăugat liderul de la Casa Albă.

Nu cred că o persoană rațională care spune că folosirea inițială a unei arme nucleare poate omorî mii de oameni nu și-a făcut un pronostic în cazul în care ceva îi scapă de sub control”, a mai spus Biden.

Președintele Joe Biden a refuzat să-i dezvăluie jurnalistului CNN Jack Tapper care ar fi răspunsul Statelor Unite în cazul în care Vladimir Putin ar da curs amenințărilor nucleare. Biden a spus doar că Departamentul american al Apărării a dezvoltat mai multe scenarii în cazul în care amenințările nucleare se vor concretiza.

Macron anunță că Franța nu va folosi arme nucleare împotriva Rusiei

Franța nu va folosi arme nucleare împotriva Rusiei dacă Putin decide să lanseze un atac nuclear asupra Ucrainei, a spus președintele francez Emmanuel Macron, într-un interviu la televiziunea franceză.

Președintele Franței i-a cerut lui Putin să discute din nou despre situația dintre Ucraina și Rusia. Președintele Franței a declarat miercuri, într-un interviu televizat, că „Putin ar trebui să revină la masa negocierilor.”

„Doctrina noastră se bazează pe interesele fundamentale ale națiunii. Ele sunt definite clar și nu ar fi deloc afectate în mod direct dacă, de exemplu, ar exista un atac nuclear balistic în Ucraina, în regiune”, a spus Macron în timpul interviului acordat postului public France 2.

Este prima dată când președintele Emmanuel Macron discută în detaliu doctrina de descurajare nucleară a Franței cu privire la Ucraina. Macron a adăugat că „nu este bine să vorbim prea mult despre asta”.

Până acum, în ciuda retoricii agresive a rușilor, nu au fost observate schimbări în postura nucleară a Federației Ruse.