Sindicaliştii din penitenciare susţin că mii de angajaţi din Poliţie, Armată şi din ANP şi magistraţi au depus cereri de pensionare după „o formă de terorism informațional”

Reprezentanții sindicaliștilor din penitenciare cer șefului statului, Consiliului Suprem de Apărare a Țării și directorului Serviciului Român de Informații să ia măsuri pentru a redresa ceea ce consideră că reprezintă o situație de slăbire a siguranței și apărării cetățenilor și de scădere a calității actului de justiție, cauzată de creșterea numărului de cereri de plecare din poliție, armată, penitenciare și magistratură, după un proiect de act normativ anunțat în spațiul public.

Președinte Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor, Cosmin Dorobanțu, a publicat, marți, o scrisoare deschisă adresată președintelui Klaus Iohannis, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) și în atenția director Eduard Hekkvig– Serviciul Român de Informații (SRI), cu titlul: „Sindicatele din penitenciare cer CSAT și SRI combaterea FAKE NEWS-ului legat de pensiile polițiștilor, militarilor, polițiștilor de penitenciare și magistraților”.

În scrisoarea transmisă, Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) își manifestă îngrijorarea cu privire la informațiile apărute în spațiul public, potrivit cărora condițiile de pensionare ale polițiștilor, militarilor, polițiștilor de penitenciare și magistraților vor suporta modificări de natură a afecta aceste categorii socioprofesionale

În același timp, FSABP adresează destinatarilor rugămintea de a dispune identificarea persoanelor care au diseminat în spațiul public această informație (n.r. proiect de ordonanță de urgență) în scopul tragerii la răspundere penală a persoanelor vinovate, întrucât acest „demers reprezintă un atentat la apărarea ţării şi la siguranţa naţională”.

Documentul amintește că în 26 octombrie 2022, în spațiul public, a apărut un proiect de ordonanță de urgență care, conform conducerii FSANP, ar afecta în sens negativ condițiile de pensionare ale polițiștilor, militarilor, polițiștilor de penitenciare și magistraților, în sensul creșterii vârstei de pensionare și a modificării bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat.

„Persoanele care se fac vinovate de săvârșirea de acte de terorism împotriva României și a cetățenilor să fie trase la răspundere penală”

„În urma acestor informații apărute în spațiul public, mii de angajați din poliție, armată și din penitenciare, precum și zeci de magistrați au depus cereri de încetare a raporturilor de serviciu prin pensionare sau demisie, situație care a condus la slăbirea siguranței și apărării cetățenilor și la scăderea calității actului de justiție, deoarece plecarea masivă a profesioniștilor din instituțiile statului conduce inevitabil la o deprofesionalizare masivă a acestor autorități, în ciuda creșterii pericolului conflagrației de la granițele României”, se arată în comunicat.

Astfel, Cosmin Dorobanțu susține că proiectul de ordonanță de urgență lansat în spațiul public în data de 26 octombrie 2022 a produs efecte în rândul polițiștilor, militarilor, polițiștilor de penitenciare și magistraților și poate fi catalogat ca „o formă de terorism informațional și o amenințare gravă la adresa statului de drept, sens în care se impune ca instituțiile României, cu atribuții în prevenirea și combaterea oricărei forme de terorism, să intervină prompt pentru contracararea acestui fenomen, iar persoanele care se fac vinovate de săvârșirea de acte de terorism împotriva României și a cetățenilor să fie trase la răspundere penală”.

„Totodată, vă adresăm rugămintea de a transmite public polițiștilor, militarilor, polițiștilor de penitenciare și magistraților că nu există vreun pericol în ceea ce privește modificarea condițiilor de pensionare pentru aceste categorii socioprofesionale, iar orice deziderat politic cu privire la orice modificare legislativă care ar afecta statutul acestor angajați se va face în deplină transparență și cu consultarea organizațiilor sindicale și profesionale din familia ocupațională apărare ordine publică și securitate națională, precum și din justiție”, se arată în scrisoarea semnată de Cosmin Dorobanțu.

Poziția sindicaliștilor vine și după ce, în 25 octombrie, Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și-a exprimat „profunda îngrijorare față de informațiile apărute în spațiul public privind eventualele modificări legislative referitoare la condițiile de pensionare ale magistraților, atât din perspectiva vârstei de pensionare, cât și a cuantumului pensiei de serviciu”. De altfel, pe ordinea de zi a ședinței Secției pentru judecători a CSM se discută eliberarea din funcție, prin pensionare, a 63 de magistrați.

Conform declarațiilor ministrului Muncii, Marius Budăi, pensiile speciale ar putea fi recalculate pe baza contributivităţii, iar valoarea lunară a pensiei ar putea, astfel, să nu mai depășească salariul.

În septembrie, cea mai recentă statistică lunară a Casei Naționale de Pensii Publice, la capitolul beneficiari de legi speciale (pensii de serviciu) erau 9.890, cu 11 mai mulți decât în luna precedentă, dintre care cei mai mulți, 4.786 erau foști procurori și judecători.

Numărul pensionarilor de serviciu fusese, în august 2022, de 9.879, cu 15 în plus faţă de luna precedentă (9.864). Cei mai mulţi, 4.763, suni beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, iar această categorie – care are cele mai mari pensii medii de serviciu – a crescut cel mai mult, cu 30 de persoane.

Acești beneficiari, foști magistrați, au cea mai mare pensie medie de serviciu, de 21.102 de lei, din care 19.747 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 4.160 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat. Luna trecută, aceasta era de 20.885 lei.

„O modificare a vârstei de pensionare ar avea repercusiuni asupra organizării instanțelor”

De altfel, săptămâna trecută, în ședința conducerii instanței supreme cu reprezentații a 15 din 16 instanțe de apel, judecătorii au criticat schimbărilevehciulate în spațiul publci.

„În urma întâlnirii, participanții au convenit asupra adoptării unei Rezoluții  referitoare la stabilitatea statutului magistraților, garanție a independenței justiției, precum și cu privire la calitatea actului de justiție și unificarea practicii judiciare. În cuprinsul Rezoluției adoptate, președinții instanței supreme și ai curților de apel au reținut că atât vârsta de pensionare a magistraților, cât și cuantumul pensiei ocupaționale reprezintă de fapt o compensație parțială a condițiilor de muncă, a riscurilor și responsabilităților pe care le implică exercitarea acestor profesii, precum și a regimului de incompatibilități și interdicții care instituie limitări a unor categorii de drepturi fundamentale”, se arată în comunicatul transmis de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ).

Magistrații invocă faptul că statutul judecătorilor este unul de rang constituțional – reperele sale fiind consacrate în prevederile art.124 alin.(3) și art.125 din Constituția României-, se consideră necesară asumarea de către toate puterile statului a principiilor stabilității şi previzibilității acestui statut, cu evitarea experimentelor legislative.

„Orice modificări privind creșterea vârstei de pensionare ar trebui să nu afecteze drepturile judecătorilor în funcție, să fie graduale, etapizate și corelate cu ritmul de îmbunătățire a condițiilor de muncă. Autoritățile ar trebui să-și aprofundeze politica de management a resurselor umane, pentru a implementa un management de perspectivă, evitând orice risc de reducere a numărului de magistrați și necesitatea de a gestiona un număr important de dosare. O modificare a vârstei de pensionare ar avea, fără îndoială, repercusiuni atât asupra dezvoltării carierei magistraților cât și asupra organizării instanțelor”, se arată în comunicat.

„S-a apreciat că, repunerea în discuție, periodic, la intervale scurte de timp și în lipsa unor justificări obiective, întotdeauna în sens negativ, a statutului judecătorilor agravează situația resurselor umane, prin creșterea presiunii și încărcăturii psihice a acestei funcții și are, în final, un efect negativ asupra calității actului de justiție, în detrimentul cetățeanului. Sub aspectul condițiilor de muncă, s-a apreciat că îmbunătățirea progresivă a acestora la nivelul instanțelor judecătorești trebuie asumată printr-un document strategic cu caracter concret, care să cuprindă în mod detaliat obiectivele de investiții asumate, termenele de finalizare și sursele de finanțare”, este mesajul transmis de judecători.