Prima pagină » Actualitate » L-ai simțit? Un cutremur de 3,1 pe Richter a avut loc, miercuri, în România

L-ai simțit? Un cutremur de 3,1 pe Richter a avut loc, miercuri, în România

Publicat: 02/11/2022, 09:51

Actualizat: 02/11/2022, 09:59

Un cutremur slab, cu magnitudinea 3,1 grade pe Richter, s-a produs miercuri dimineaţa, la ora locală 6:22, în zona seismică Vrancea, judeţul Vrancea.

Miercuri, la ora 06:22:47 (ora locală a României) s-a produs, în zona seismică Vrancea, un cutremur slab cu magnitudinea de 3.1 pe Richter, la adâncimea de 108 kilometri.

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 80km E de Brasov, 95km S de Bacau, 98km NE de Ploiesti, 114km V de Galati, 117km NV de Braila, 149km N de Bucuresti, 169km NE de Pitesti, 176km SV de Iasi, 193km E de Sibiu, 214km N de Ruse, informează Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

Cel mai mare seism din acest an s-a produs în data de 16 ianuarie 2022 şi a avut magnitudinea de 4,4, în timp ce anul trecut a fost înregistrat pe data de 26 mai un cutremur cu o magnitudine de 4,7 pe Richter.

De ce apar cutremure în Vrancea, de fapt

Potrivit specialiștilor, seismicitatea în zona Vrancea este una dintre cele mai interesante din lume, nu doar din punct de vedere al energiei cutremurelor ce au loc acolo, ci și prin faptul că seismele mari se produc cu anumite regularități.

Conform specialiștilor, originea cutremurelor vrâncene este strâns legată de zona de convergență între mai multe blocuri tectonice, respectiv zona Euro-Asiatică, Africană și Indo-Australiană.

Astfel, în zona de contact a microplăcilor tectonice convergente la Curbura Carpaților se generează tensiuni.

„Din cauza presiunilor exercitate din mai multe direcţii, se produc ruperi în interiorul respectivului bloc, acestea fiind la originea mişcărilor seismice vrâncene”, se arată într-un studiu al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului – INFP

„Cutremurele vrâncene produc avarii mari, pe o arie foarte mare, acesta fiind o altă caracteristică a lor. Efectele sunt foarte mari pe direcţia: din Vrancea către nord-est către Moldova, pe direcţia Focşani-Iaşi-Chişinău şi spre sud-vest către Câmpia Română, pe direcţia Bucureşti-Zimnicea-Sofia”, a explicat Mircea Radulian, directorul INFP.