Marea Britanie se află deja în recesiune, iar Produsul Intern Brut (PIB) urmează să scadă cu 1,4% în 2023. Anunțul a fost făcut de ministrul Finanţelor Jeremy Hunt, în timpul prezentării proiectului de buget pe anul următor, în Parlament.
”Regatul Unit, la fel ca alte ţări, se află în prezent în recesiune”, potrivit organismului public al previziunilor bugetare (OBR), a anunţat joi ministrul de Finnațe Jeremy Hunt, prezentând, totodată, o serie de măsuri de ”consolidare” bugetară în valoare de 55 de miliarde de lire sterline.
Marea Britanie se confruntă cu cea mai mare scădere a nivelului de trai din istorie, odată cu creșterile galopante ale facturilor și prețurilor la alimente, scrie BBC.
Inflația a ajuns și ea la un nivel record, cel mai ridicat din ultimii 41 de ani în Marea Britanie, iar analiștii se așteaptă ca numărul de șomeri să crească cu peste jumătate de milion de persoane.
Recent, Banca Angliei a pronosticat o posibilă recesiune pe durata a doi ani – o durată record pe timp de pace. Această situație economică precară a Marii Britanii se suprapune climatului economic nefavorabil pe plan mondial, din cauza efectelor post-pandemice și a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, ca și a efectelor pe termen lung ale Brexit, care încep să se arate. Cancelarul Hunt a confirmat că Regatul Unit va fi în recesiune anul viitor, dar că va înregistra din nou o creștere economică în 2024.
Premierul Sunak și cancelarul Hunt speră să corecteze situația finanțelor publice care a dus la mărirea ratei dobânzilor și implicit la mărirea plăților pentru credite ipotecare ale milioanelor de proprietari de imobile. Măsurile prezentate în Camera Comunelor sunt dureroase din punct de vedere economic, dar puțini sunt aceia care ar argumenta că situația actuală ar fi sustenabilă pe termen lung, potrivit ziare.com.
Și veștile proaste nu se termină. La începutul acestei săptămâni, Bursa de la Paris a depăşit piaţa londoneză în ce privește valoarea capitalizării. Iar tendința se va menține, apreciază analiștii. Brexitul pare a fi jucat un rol determinant în aceste evoluții.
Luni, 14 noiembrie, la Paris, capitalizarea depășise cu puțin 2.800 de miliarde de dolari, conform calculelor agenției financiare Bloomberg. Cu doar două miliarde mai mult față de Londra. Dar suficient pentru ca presa internațională să vadă tendința.
Și paritățile valutare au funcționat împotriva Londrei, unde companiile sunt listate în lire sterline, constată analiștii.
De la începutul anului 2016, moneda britanică s-a depreciat cu 16% față de moneda europeană, favorizând astfel piețele europene și, în consecință, pe cea de la Paris.
Dar, după cum notează ziarul francez Le Monde, performanța bună a Parisului datorează foarte mult și creșterii prețului companiilor de lux, adevărate locomotive ale indicilor bursieri – și asta de ani buni. LVMH, evaluată la 352 de miliarde de euro, a devenit cea mai capitalizată companie din Europa; Hermès, Kering și L’Oréal cântăresc, de asemenea, foarte mult, chiar dacă valoarea acestor companii s-a erodat din ianuarie.
Experții citați de ziarul francez Libération vin, la rândul lor, cu câteva explicații. Companiile care se cotează la bursă, caută să meargă acolo unde există cea mai mare vizibilitate, pentru a atrage investitori.
Ieșind din Uniunea Europeană, Regatul Unit a dat impresia că se retrage în sine. Pentru mulți antreprenori, Paris sau Frankfurt, par acum a fi cele mai vizibile locuri.
Unele mari fonduri de investiții, în special băncile americane, aveau o mare parte a personalului lor în Anglia, inclusiv pentru tranzacțiile europene. Reglementările post-Brexit i-au forțat să migreze în Europa.
Ruperea punților cu Europa a deteriorat climatul de afaceri peste Canal, cu toate că adepții Brexitului dădeau asigurări că plecarea va stimula activitatea economică și financiară, odată eliberată din chingile reglementărilor europene.
Dimpotrivă, după cum afirma un fost membru al comitetului de politică monetară al Băncii Angliei, la Bloomberg TV, „economia britanică în ansamblul ei a fost permanent afectată de Brexit”, fapt care a deschis o „perioadă haotică”. Și aceasta va dura, spun analiștii economici.