Numărul magistraților care au vârsta de pensionare și aleg să facă acest pas acum pentru a evita schimbările legislative așteptate până la finalul anului, care ar putea să ducă și la pensii mai mici, a ajuns la un nivel record. Cifrele obținute de Gândul de la Consiliul Superior al Magistraturii arată impactul declarațiilor publice recente ale ministrului Muncii privind proiectul care ar introduce criteriul contributivității la stabilirea pensiei magistraților, implicit reducerea acesteia. Valul de pensionări va amplifica deficitul de magistrați, o problemă veche, pentru care sistemul judiciar nu a găsit soluții, motiv pentru care soluționarea dosarelor de la instanțe și parchete durează, în unele cazuri, și mai mulți ani.
Rediscutarea condițiilor de ieșire din sistem a judecătorilor și procurorilor vine în contextul propunerilor pentru reforma pensiilor speciale, asumată de România în cadrul Planului de Redresare și Reziliență (PNRR), proiect care trebuie adoptat până la finalul acestui an.
Proiectul privind pensiile speciale este aproape finalizat și va ajunge în câteva zile la Guvern pentru aprobare, apoi va fi trimis Parlamentului, a anunțat luni ministrul Muncii, Marius Budăi, precizând că ”îndeplinește toate criteriile din PNRR” și pentru elaborarea lui s-a discutat în paralel ”cu Comisia Europeană și cu Banca Mondială”.
Banca Mondială, consultantul însărcinat în acest demers, a recomandat ca toate pensiile să țină cont de contributivitate, nicio pensie să nu mai depășească salariul din timpul serviciului, iar vârsta de pensionare pentru cele șase tipuri de beneficiari de pensii speciale din România să crească treptat de la 60 la 65 de ani.
Pentru judecători și procurori, Banca Mondială a recomandat revizuirea dreptului de a se pensiona la orice vârstă, dacă au cel puțin 25 de ani de activitate profesională. Cerința de 25 de ani ar trebui să fie crescută treptat până la 30 de ani și ar trebui introdusă o prevedere privind vârsta minimă de pensionare.
Informațiile despre recalcularea pensiilor speciale și creșterea vârstei de pensionare au făcut ca, până la finalul lunii octombrie, 107 magistrați – dintre care 67 de judecători și 40 de procurori – să depună cereri de eliberare din funcție prin pensionare, arată datele Consiliului Superior al Magistraturii, transmise la solicitarea Gândul.
Cu o lună înainte, în septembrie, numărul total al celor eliberați din funcție prin pensionare era de aproape cinci ori mai mic – 23 de magistrați, dintre care 13 judecători și 10 procurori. Atunci, era o ușoară creștere față de luna august, când au cerut să se pensioneze doar 15 magistrați, dintre care 6 judecători și 9 procurori.
Cei 107 magistrați care și-au anunțat oficial în octombrie dorința de a avea actele de ieșire din sistem reprezintă aproximativ o treime din cei eliberați din funcție în tot anul 2022. În primele zece luni ale anului au cerut să se pensioneze 378 de magistrați, dintre care 220 de judecători și 158 de procurori, mai arată datele transmise de CSM pentru Gândul.
Conducerile majorității instanțelor din țară, inclusiv a Înaltei Curți de Casație și Justiție, avertizaseră, în declarații oficiale, cu privire la impactul proiectului de lege asupra corpului magistraților, implicit a înfăptuirii actului de justiție.
În paralel, reprezentanții sindicaliștilor din penitenciare au cerut, la începutul lunii noiembrie, șefului statului, Consiliului Suprem de Apărare a Țării și directorului Serviciului Român de Informații să ia măsuri pentru a redresa ceea ce consideră că reprezintă o situație de slăbire a siguranței și apărării cetățenilor și de scădere a calității actului de justiție, cauzată de creșterea numărului de cereri de plecare din poliție, armată, penitenciare și magistratură, după anunțarea proiectului de act normativ în spațiul public, la finalul lunii octombrie
Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorul Marian Budă, a detaliat, într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV, valul de nemulțumiri din sistem.
Răul s-a produs, adică un mare număr de judecători și, respectiv, procurori au formulat cereri de pensionare – sigur, cei care au îndeplinit condițiile de a ieși la pensie potrivit dispozițiilor legale în vigoare -, deși noi am încercat să avem diverse discuții formale, să îi liniștim, ăsta este cuvântul potrivit. Totuși, există o anumită îngrijorare și o anumită neîncredere”, a spus președintele CSM.
Obținerea deciziei de pensionare nu înseamnă automat ieșirea din sistem, ci un fel de securizare a condițiilor de pensionare de la acel moment.
„Sigur, noi sperăm că poate se mai răzgândesc, că între timp pot să ceară să nu se pună în aplicare decizia de pensionare, până a fi trimisă președintelui României, abia din acel moment nu se mai poate reveni”, a explicat președintele CSM.
În statistica din septembrie a Casei Naționale de Pensii Publice, la capitolul beneficiari de legi speciale (pensii de serviciu) erau 9.890, cu 11 mai mulți decât în luna precedentă, cei mai mulți – 4.786 – fiind foști judecători și procurori.
Numărul pensionarilor de serviciu fusese, în august 2022, de 9.879, cu 15 în plus faţă de luna precedentă (9.864). Cei mai mulți, 4.763, suni beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, iar această categorie – care are cele mai mari pensii medii de serviciu – a crescut cel mai mult, cu 30 de persoane.
Acești beneficiari, foști magistrați, au cea mai mare pensie medie de serviciu, de 21.102 de lei, din care 19.747 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 4.160 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat. Luna trecută, aceasta era de 20.885 lei.
La polul opus, peste 3,5 milioane de pensionari, adică peste 70%, trăiesc cu mai puțin de 2.000 de lei pe lună. Dintre aceștia aproximativ 1,31 milioane primesc o pensie de până în 1.000 de lei lunar, respectiv nivelul fostei pensii sociale minime garantate, în prezent indemnizația socială pentru pensionari.