EXCLUSIV | Pot fi România și Bulgaria separate la votul Schengen? Fost ministru de Interne: „Separarea ar însemna să instalăm pe Dunăre măsuri pe care acum nu le avem. A merge pe teza asta înseamnă a căuta un motiv de amânare” 

România, Bulgaria și Croația vor afla până la finalul anului dacă vor fi acceptate în Schengen. Pe fondul susținerii Comisiei Europene, dar și a unei posibile opoziții a Olandei, Suediei și Austriei, se vehiculează ipotezele unor separări la votul pentru extinderea Schengen, fie a Croației de România și Bulgaria, fie a Croației și României de Bulgaria, care ar fi astfel singura lăsată în afară. Europarlamentarul Dragoș Tudorache, membru al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE), fost ministru de Interne, a explicat pentru Gândul de ce o eventuală separare la votul pentru aderarea la Schengen a României de Bulgaria – o ipoteză vehiculată pe surse de presa bulgară – nu este sustenabilă nici din punct de vedere politic, dar nici tehnic. Perspectiva separării celor două țări a fost lansată și în 2016, renunțându-se însă destul de repede la aceasta.

• Olanda, Suedia și, mai nou, Austria sunt țările care ar avea rezerve privind extinderea spațiului Schengen.
• Oficialii Ministerului de Interne din Austria au explicat, într-un răspuns oficial transmis la solicitarea Gândul, că se opun aderării României la Spațiul Schengen din motive de securitate la frontieră. În opinia acestora, faptul că zeci de migranți care nu sunt din state UE reușesc să ajungă până la granița Austriei arată că protecția frontierei externe a Uniunii Europene încă nu funcționează, iar extinderea spațiului Schengen nu-l va face mai bun.
• Olanda are rezerve istorice, politice și ar vrea chiar o actualizare a Mecanismului de Cooperare și Verificare.
• Doar un vot în unanimitate al statelor membre poate aduce decizia de aderare la Schengen.

Comisia Europeană susține extinderea Schengen cu România, Bulgaria și Croației și cere statelor membre să evalueze pozitiv progresul celor trei țări și să sprijine aderarea acestora la spațiul fără controale la frontieră.

Cu toate acestea, este tot mai des vehiculată, pe surse , ipoteza ca doar România să fie acceptată în spațiul de liberă călătorie în Europa, „ceea ce ar fi o umilire politică extrem de gravă pentru Bulgaria”, relatează publicația Kapital, citată de Rador. Potrivit acelorași surse, Olanda ar putea cere ca Bulgaria și România să fie separate la vot, țara vecină fiind singura dintre cele state căreia i se va refuza aderarea la spațiul Schengen.

„Separarea României de Bulgaria nu este o soluție nici politică, nici tehnică”

Dragoș Tudorache, membru al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) din Parlamentul European, spune că discuția despre separarea României și Bulgariei la votul pentru Schengen nu este nouă, ea fiind vehiculată și în 2016, când era ministru de Interne.

”Și în 2016 a apărut această teză a separării României de Bulgaria. Am spus-o și atunci, o spunem și acum, nu este o soluție nici la nivel politic și nici tehnic.

O să încep cu partea tehnică, unde separarea României de Bulgaria ar însemna ca pe Dunăre să instalăm o întreagă serie de măsuri pe care acum nu le avem, tocmai pentru că întreaga logică era ca frontiera din România și Bulgaria să fie o frontieră internă Schengen. Motiv pentru care, pe bună dreptate, nici România și nici Bulgaria nu au făcut investiții în a securiza la standard Schengen acel segment de frontieră. 

A merge pe această teză a separării înseamnă a căuta un motiv pentru care să amâni decizia, de fapt, cu privire la ambele țări, pentru că România nu va avea cum să asigure, la standard Schengen, siguranța frontierei între România și Bulgaria.

Iar politic, ar fi din nou un semn de separare, un semn de tratament diferit între un stat și celălalt, atâta vreme cât ambele țări au primit o evaluare tehnică pozitivă. Politic, nu există niciun motiv pentru care cele două țări să fie separate„, susține europarlamentarul Dragoș Tudorache, vicepreședintele grupului Renew Europe din Parlamentul European.

România și Bulgaria, pregătite pentru Schengen

Vicepreşedintele Comisiei Europene pentru promovarea modului de viaţă european, Margaritis Schinas, a afirmat că România şi Bulgaria au îndeplinit de mult timp criteriile tehnice pentru aderarea la spaţiul Schengen, lucru recunoscut încă din 2011.

În ultimii 35 de ani, am construit o întreagă arhitectură pentru spaţiul Schengen şi trebuie să continuăm să îmbunătăţim această arhitectură. Sprijinul europenilor pentru Schengen demonstrează importanţa lui. România şi Bulgaria aşteaptă o decizie a Consiliului de peste 11 ani”, a spus Schinas.

El a lăudat România și Bulgaria pentru modul cum au gestionat frontierele în fața valului uriaș de refugiați ucraineni care au fugit din calea războiului declanșat de Vladimir Putin la 24 februarie 2022.

Comisia Europeană îşi reiterează sprijinul deplin pentru aderarea României şi a Bulgariei la Schengen. Avem ocazia ca în decembrie să luăm această decizie istorică”, a mai spus Margaritis Schinas.

De ce se opune Ministerul de Interne din Austria aderării României la Schengen

Jurnaliștii Gândul au cerut lămuri de la oficialii Ministerului de Interne din Austria, după ce în presa de la Viena a apărut, vineri, o declarație a ministrului Gerhard Karner, care preciza că se va opune aderării României la Spațiul Schengen.

Într-un răspuns trimis jurnaliștilor Gândul, reprezentanții Ministerului austriac de Interne spun că sistemul Schengen este unul „nefuncțional”, iar „lărgirea lui nu-l face mai bun”.

„Am avut 100.000 de migranți ilegali ridicați de poliție la granița cu Austria în acest an, dintre care 75.000 nu sunt înregistrați în nicio țară a Uniunii Europene. Astfel, din punctul de vedere al Ministerului de Interne al Austriei, protecția frontierei externe (frontiera Uniunii Europene – n.r.) nu funcționează. Acesta este motivul pentru care mai multe țări (de exemplu Austria, Germania, Republica Cehă, Franța, Danemarca, Suedia, Norvegia) continuă să-și controleze granițele naționale.

Lărgirea unui sistem defect nu îl va îmbunătăți. Din motive de securitate, Ministerul de Interne se pronunță împotriva ridicării controalelor la frontiere în acest moment”, au precizat reprezentanții Ministerului de Interne din Austria, într-un răspuns pentru Gândul.

Comisia Europeană susține aderarea României la spațiul Schengen

Raportul Comisiei Europene prezentat săptămâna trecută este favorabil aderării României la spațiul Schengen.

Bulgaria, România şi Croaţia sunt pregătite să adere (la spaţiul Schengen – n.r.), iar UE este pregătită să le primească. Este momentul să spunem: «Bine aţi venit!». Cele trei ţări merită să devină pe deplin membre. Aşteptarea a fost prea mare”, a declarat comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, în conferința de presă organizată după reuniunea Comisarilor pe tema extinderii Spațiului Schengen.

Comisarul european a afirmat că cele trei țări au dat dovadă că pot să gestioneze frontiera comună a UE, au personal extrem de bine instruit și angajat, tehnologie.

”România are un management al frontierelor de înaltă calitate şi puternic, inclusiv o supraveghere a frontierelor şi controale sistematice ale frontierelor, precum şi cooperarea poliţienească internaţională.

Lupta împotriva migraţiei ilegale şi a traficului de persoane sunt două priorităţi în care România este activă. Sistemul de Informaţii Schengen este bine stabilit.

În ceea ce priveşte respectarea drepturilor fundamentale, România dispune de structuri eficiente pentru a garanta accesul la protecţie internaţională, cu respectarea principiului nereturnării.

Un spațiu Schengen extins fără controale la frontierele interne va face Europa mai sigură – prin protecția consolidată a frontierelor noastre externe comune și prin cooperarea polițienească eficientă – mai prosperă – prin eliminarea timpului pierdut la frontiere și prin facilitarea contactelor între persoane și întreprinderi – și mai atractivă – prin extinderea semnificativă a celui mai mare spațiu comun din lume fără controale la frontierele interne”, potrivit Comisiei Europene.

O decizie asupra aderării României, Bulgariei și Croației la spaţiul Schengen este programată să aibă loc pe 8 decembrie, în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne. Doar un vot în unanimitate al statelor membre poate aduce decizia de aderare la Schengen.

România s-ar putea lovi de un nou obstacol, pe lângă opoziția deja binecunoscută a Olandei. Parlamentul suedez nu ar mai fi de acord cu extinderea Schengen, în timp ce guvernul minoritar care conduce Suedia de la ultimele alegeri ar putea să fie presat să își schimbe poziția actuală și să nu mai susțină aderarea.

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV | De ce se opune Austria aderării României la Schengen. Fostul ministru de Interne Dragoș Tudorache: ”Opoziția Austriei nu este ca cea a Olandei, motivele lor țin de gestionarea migrației. O amânare nu este oportună”

EXCLUSIV | Răspuns oficial al Ministerului de Interne din Austria, pentru Gândul: „Ne opunem aderării României la Schengen. Lărgirea unui sistem defect nu îl va îmbunătăți”