Aida Szilagy, membru USR și consilier local la Primăria Timișoara, a ridicat un bloc de locuințe fix între case, într-o zonă rezidențială în care astfel de construcții nu primesc autorizații. Enervați la culme de dibăcia cu care politicianul USR a fentat legea, vecinii au acționat-o în instanță.
Iar verdictul a venit luni, 28 noiembrie, când judecătorii Curții de Apel Timișoara au decis că „prin autorizaţiile de construire nr. 2403/10.09.2008 şi nr. 329/31.03.2017 (continuare lucrări) s-a autorizat nelegal o clădire cu 4 nivele supraterane (parter, etaj 1, etaj 2, mansarda parţială), încălcându-se prevederile P.U.Z. aprobat prin H.C.L. nr. 91/1998, aplicabil zonei”.
Prima sentință în acest dosar fusese una similară, pronunțată de Tribunalul Timiș, dar avocații familiei Szilagyi au făcut apel. Decizia Curții de Apel este definitivă.
Aida Szilagyi și soțul ei au fost dați în judecată de vecini deoarece și-au transformat casa pe care o au în cartierul timișorean Braytim într-un bloc cu nouă apartamente.
După decizia Curții de Apel Timișoara, care arată că politicianul USR deține un imobil ridicat fără autorizație de construire, Aida Szilagyi a anunțat marți că se retrage din funcția de consilier local.
„Aleg să mă retrag din Consiliul Local în urma deciziei finale a instanței prin care sunt anulate autorizațiile de construcție emise pentru clădirea noastră, în anul 2008, respectiv 2017, fără alte implicații. Am intrat în politică pentru a-mi pune experiența și cunoștințele în slujba comunității și pentru a contribui la un oraș mai verde, ceea ce am și făcut în acești doi ani de mandat. Aleg să las locul meu în Consiliul Local următorului coleg, fiindcă nu doresc ca disputele generate în urma deciziei instanței, pe care o accept, să afecteze munca importantă pe care colegii mei o depun în Consiliul Local și în administrație”, a transmis Aida Szilagyi, potrivit tion.ro.
În procesul deschis împotriva consilierei USR, vecinii au solicitat şi demolarea construcţiei ilegale, dar cererea a fost respinsă de Tribunalul Timiş, iar prima hotărâre a fost menținută și de Curtea de Apel.
Magistrații arată că „această măsură trebuie să corespundă necesităţii de înlăturare a unei situaţii vătămătoare pentru reclamanţi. Sub acest aspect, Tribunalul reţine că demolarea poate fi dispusă ca sancţiune sau ca măsură de înlăturare a unui prejudiciu – reclamanţilor fiindu-le deschisă exclusiv ultima ipoteză, întrucât demolarea construcţiei – ca sancţiune de drept administrativ – revine în competenţa autorităţilor publice locale”.