Au mai rămas 4 zile până la Consiliul Uniunii Europene pentru Justiție și Afaceri Interne. ALDE Europe a adoptat o rezoluţie prin care cere vot pozitiv cu privire la aderarea României la Schengen

Au mai rămas 4 zile până când cererea României de aderare la Spațiul Schengen va fi dezbătută de Consiliul Uniunii Europene pentru Justiție și Afaceri Interne (JAI).

Consiliul ALDE Europe – partidul liberal european din care face parte USR alături de alte 60 de partide – a adoptat o rezoluţie prin care cere Consiliului JAI să voteze în favoarea aderării României la spaţiul Schengen, anunţă USR într-un comunicat de presă.

Rezoluţia iniţiată de USR şi co-semnată de partidele liberale din Bulgaria şi Croaţia exprimă ferm sprijinul familiei liberale europene pentru aderarea tuturor celor trei ţări la spaţiul de liberă circulaţie, precizează USR.

Vicepreşedintele USR Dan Barna, lider al delegaţiei USR la Consiliul ALDE Europe, spune că ”întreaga familie liberală europeană susţine România pentru aderarea la Schengen. Semnalul dat de cel mai reformist partid european este unul clar: acesta e momentul în care se desăvârşeşte unificarea Europei”.

Bulgaria ripostează dur la adresa țărilor care se opun accederii sale la Schengen. Rumen Radev: ”În locul solidarităţii europene, Bulgaria primeşte cinism”

Preşedintele bulgar Rumen Radev a calificat drept ”cinic” refuzul unor parteneri din UE de a primi ţara sa în spaţiul Schengen, în timp ce ministrul bulgar de interne a respins acuzaţiile Austriei şi Olandei conform cărora Bulgaria nu ia suficiente măsuri pentru a stăvili valul de migranţi ilegali.

”În locul solidarităţii europene, Bulgaria primeşte cinism”, a scris preşedintele Radev pe conturile sale de Facebook şi Twitter.

Guvernul olandez a decis vineri că va accepta aderarea României şi Croaţiei la spaţiul Schengen, dar va bloca aderarea Bulgariei. Premierul olandez Mark Rutte a motivat această decizie prin faptul că ”există, teoretic, riscul iniţierii unui flux migrator printr-o ţară” anume, relatează duminică agenţia EFE. (Citește continuarea AICI).

Ministrul austriac de interne rămâne contra intrării României în Schengen

Ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, a declarat că poziția Austriei rămâne aceea de a nu agrea intrarea României și a Bulgariei în Schengen. ”Hotărârea este aceea că noi credem că are sens să admitem Croația și să nu admitem Bulgaria și România acum. Este important, în ceea ce privește sistemul de azil, ca trei aspecte fundamentale să funcționeze: protecția frontierelor externe, returnarea și distribuirea. Adevărul este că multe lucruri nu funcționează în aceste domenii. De aceea trebuie să continuăm să muncim și să luptăm. Chiar și cu consecințe dure”, a afirmat Gerhard Karner, într-un interviu pentru ziarul austriac Kurier.

De ce nu a intrat România până acum în Schengen

Cu toate că Bulgaria și România îndeplinesc criteriile necesare pentru aderarea cu drepturi depline, spațiul Schengen nu a fost extins în aceste două țări, deoarece guvernele naționale ale UE trebuie să decidă în unanimitate intrarea statelor noi în zona fără frontiere. Prin votul lor din 18 octombrie 2022, eurodeputații au reiterat cererea de admitere a celor două țări în spațiul Schengen cât mai curând posibil, subliniind că libertatea de mișcare se află în centrul proiectului UE.

Drumul României spre Schengen, după 11 ani de așteptări, nu duce lipsă de provocări, după pozițiile exprimate de oficiali din Olanda, Suedia și, cel mai recent, Austria.

Într-unul dintre scenariile avansate recent de europarlamentarul român Victor Negrescu, acesta preciza că se evaluează inclusiv decuplarea Bulgariei de România.

Europarlamentarul Cristian Bușoi și-a exprimat recent încrederea și optimismul cu privire la aderarea României în Spațiul Schengen, într-un interviu pentru GÂNDUL EXCLUSIV.

În cazul Croației, pe 10 noiembrie 2022 Parlamentul și-a dat acordul pentru cererea de aderare a Croației la spațiul Schengen până la finele lui 2022.

Condițiile de aderare la spațiul Schengen

Pentru a fi acceptat în Schengen, sunt obligatorii următoarele condiții:

• țările trebuie să își asume responsabilitatea pentru controlul frontierelor externe ale UE
• țările trebuie să aplice un set comun de norme Schengen, cum ar fi controlul frontierelor terestre, maritime și aeriene, precum și emiterea de vize Schengen
• țările trebuie să se conecteze și să opereze Sistemul de Informații Schengen (SIS)

Potrivit Parlamentului European, peste 1,25 miliarde de călătorii au loc anual în spațiul Schengen. Controalele interne la frontieră au fost abolite în această zonă, dar statele și-au păstrat dreptul de a reintroduce controale temporare în cazul unor amenințări serioase la adresa politicilor publice sau securității interne.

Totuși, din 2015, pe fondul crizei migrației, precum și a creșterii amenințărilor teroriste transfrontaliere, mai multe state Schengen au reintrodus astfel de controale și chiar le-au prelungit de mai multe ori, iar pandemia de COVID-19 a reprezentat un nou motiv pentru a le reintroduce.

În acest context, la sfârșitul anului trecut, Comisia Europeană a propus revizuirea regulilor ce guvernează spațiul Schengen, pentru a se asigura că reintroducerea controalelor interne rămâne o măsură de ultimă instanță și pentru a încuraja folosirea unor măsuri alternative, cum ar fi controale specifice de poliție și o cooperare îmbunătățită a forțelor de poliție.

„Parlamentul European are în lucru această propunere. Deputații europeni au obiectat în repetate ocazii împotriva reintroducerii frecvente a controalelor, care împiedică libera circulație a persoanelor în UE”, a transmis Legislativul comunitar.

Sondaj CURS: Românii, optimiști în privința șanselor de aderare la Spațiul Schengen până la sfârșitul anului 2022

Românii sunt optimiști în privința șanselor țării noastre de a fi admisă în Spațiul Schengen până la finalul anului 2022, potrivit unui sondaj CURS, realizat la nivel național în perioada 8-22 noiembrie.

Centrul de Sociologie Urbană și Regională – CURS a publicat datele celui mai recent sondaj de tip omnibus, realizat în perioada 8-22 noiembrie 2022, prin interviuri față în față, pe un eșantion de 1.067 respondenţi, în vârstă 18 ani şi peste. Pentru prima dată, sondajul conține și o întrebare referitoare la Spațiul Schengen.

Astfel, potrivit cercetării sociologice, 13% dintre români sunt siguri că România va fi admisă în Spațiul Schengen, 45% sunt mai degrabă optimiști în această privință, în timp ce 24% dintre români cred că șansele sunt mai degrabă mici pentru ca România să fie admisă în Schengen, iar 11% sunt convinși că acest lucru nu se va întâmpla. (Citește continuarea AICI) 

A fi sau a nu fi în Schengen. 7 decembrie, momentul-cheie privind extinderea spaţiului Schengen. Suedia și Olanda susțin aderarea României. Europarlamentar: „De ce nu este Guvernul acum la Viena? De ce nu discută direct cu cancelarul, al cărui partid este cel care a declanşat criza”