Nouriel Roubini avertizează din nou: ”Mama tuturor crizelor economice se profilează”

Nouriel Roubini, unul dintre cei mai cunoscuți economiști din lume, anunță o nouă criză financiară, care va fi mult mai mare decât cea din 2008. Mai mult decât atât, enonomistul o numește ”mama tuturor crizelor economice”.

Faimosul economist este convins că economia globală va intra într-o criză uriașă, iar ”factorii de decizie politică nu pot face nimic în privința asta” .

”După ani de politici fiscale, monetare și de credit extrem de laxe și declanșarea unor șocuri negative majore ale ofertei, presiunile stagflaționiste pun acum presiune asupra unui munte masiv de datorii din sectorul public și privat.”Mama” tuturor crizelor economice se profilează, iar factorii de decizie politică nu pot face nimic în privința asta”, scrie Nouriel Roubini pentru Project Syndicate.

”Economia mondială se îndreaptă spre o confluență fără precedent a crizelor economice, financiare și a datoriilor, ca urmare a exploziei deficitelor, împrumuturilor și efectului de pârghie din ultimele decenii. În sectorul privat, muntele datoriilor include pe cel al gospodăriilor (cum ar fi ipoteci, cărți de credit, împrumuturi auto, împrumuturi pentru studenți, împrumuturi personale), întreprinderilor și corporațiilor (împrumuturi bancare, datorii cu obligațiuni și datorii private) și al sectorului financiar (pasive ale instituțiilor bancare și nebancare). În sectorul public, include obligațiuni guvernamentale centrale, provinciale și locale și alte datorii formale, precum și datorii implicite, cum ar fi pasivele nefinanțate din schemele de pensii cu retribuire și sistemele de asistență medicală – toate acestea vor continua să crească pe măsură ce societăţile îmbătrânesc.Privind doar datoriile explicite, cifrele sunt uluitoare. La nivel global, datoria totală a sectorului privat și public ca pondere din PIB a crescut de la 200% în 1999 la 350% în 2021. Raportul este acum de 420% în economiile avansate și de 330% în China. În Statele Unite, este de 420%, ceea ce este mai mare decât în ​​timpul marii crize economice din 1929 – 1933, cunoscută sub numele de „Marea Depresiune”, și după al Doilea Război Mondial”, scrie Nouriel Roubini.

Diferența dintre criza financiară din 2008 și situația din prezent

”Spre deosebire de criza financiară din 2008 și de primele luni ale COVID-19, simpla salvare a agenților privați și publici cu politici macro laxe ar arunca mai multă benzină pe focul inflaționist. Aceasta înseamnă că va avea loc o aterizare dură – o recesiune profundă și prelungită – pe lângă o criză financiară severă. Pe măsură ce bulele de active izbucnesc, ratele datoriei cresc, iar veniturile ajustate în funcție de inflație scad în rândul gospodăriilor, al corporațiilor și al guvernelor, criza economică și prăbușirea financiară se vor hrăni reciproc. Cu siguranță, economiile avansate care se împrumută în propria monedă pot folosi o criză de inflație neașteptată pentru a reduce valoarea reală a unor datorii nominale pe termen lung cu rată fixă.

Având în vedere că guvernele nu sunt dispuse să majoreze taxele sau să reducă cheltuielile pentru a-și reduce deficitele, monetizarea deficitului băncilor centrale va fi din nou văzută drept calea celei mai mici rezistențe. Dar nu poți păcăli toți oamenii tot timpul. Odată ce duhul inflației iese din lampă – ceea ce se va întâmpla atunci când băncile centrale abandonează lupta în fața prăbușirii economice și financiare care se profilează – costurile nominale și reale ale împrumuturilor vor crește. ”Mama tuturor crizelor” de datorii stagflaționiste poate fi amânată, nu evitată”, susține Roubini, potrivit ziare.com.