Dacă te gândești să călătorești în străinătate anul viitor, ar fi bine să eviți țări precum Afganistan, Mali, Siria, Irak sau Ucraina. Aceste state se numără printre cele mai periculoase destinații din lume pentru călătorii de afaceri și de plăcere, conform „Hărții Riscului de Călătorie” din acest an. Ea a fost întocmită de specialiștii medicali și de securitate globală de la firma de evaluare a riscurilor „International SOS”.
Aceștia au luat în considerare nivelurile de securitate ale țărilor respective, pe baza amenințării reprezentate de violența politică pentru angajați (inclusiv terorism, insurgență, tulburări motivate politic și război); tulburări sociale (cum ar fi violența sectantă, comunală și etnică) și infracțiuni violente, scrie nypost.com.
Printre țările cu „risc extrem” pentru 2023, în ceea ce privește securitatea, se află Afganistan, Siria, Somalia, Mali, Irak și Ucraina.
Aceste națiuni au fost vizate pentru controlul guvernamental „minim sau inexistent” și pentru aplicarea legii în regiuni întinse, precum și „amenințarea gravă de atacuri violente din partea grupărilor armate care vizează turiștii”.
Odată clasată ca țară cu „risc mediu”, Ucraina a fost trecută la „risc extrem” după ce a fost invadată de Rusia, în 24 februarie 2022. În weekend-ul 26-27 noiembrie, cetățenii ucraineni au fugit din Herson, după ce bombardamentele susținute din Rusia au făcut zona practic de nelocuit.
Între timp, țările cu „risc scăzut” includ SUA, Canada, China, Australia și cea mai mare parte a Europei, în timp ce națiunile scandinave au constituit cel mai mare număr de țări cu risc „nesemnificativ”, fiind cea mai sigură categorie.
De fapt, Europa nu a înregistrat practic nicio creștere generală a riscului de securitate, în ciuda conflictului Ucraina-Rusia și a revoltelor economice care au rezultat din cauza lui.
Firma a evaluat, de asemenea, siguranța medicală a țărilor, în ceea ce privește călătoriile de afaceri, evaluând țările pentru orice serviciu oferit, de la tratarea COVID-19 până la accesul la consumabile farmaceutice de calitate și serviciile medicale de urgență.
În categoria medicală cu „risc scăzut” apar SUA, Canada, Australia, Noua Zeelandă și cea mai mare parte a Europei de Vest. Țările cu „risc foarte mare” includ Mali, Niger, Libia, Siria, Afganistan, Coreea de Nord, Somalia și Haiti.
Pentru prima dată de la crearea hărții, în 2015, „International SOS” a luat în considerare sănătatea mintală a țărilor, pe baza cercetărilor din Studiul Global Burden of Disease. Indicele numără anxietatea, depresia, tulburările de alimentație și schizofrenia drept tulburări de sănătate mintală.
Interesant este că multe țări care au obținut scoruri bune la categoriile de siguranță și securitate medicală s-au clasat slab în ceea ce privește sănătatea mintală și invers.
Potrivit indicelui, între 15% și 17,5% dintre oameni au avut probleme de sănătate mintală în Europa de Vest și în cea mai mare parte a Scandinaviei. Între timp, între 17,5% și 20% dintre locuitorii din Groenlanda, Spania, Australia și Noua Zeelandă au suferit aceste probleme.
Iranul a obținut, de asemenea, scoruri slabe în categoria sănătății mintale, pe care experții au atribuit-o legilor stricte de moralitate ale națiunii. Recent, un bărbat a fost ucis de forțele de securitate iraniene pentru că ar fi celebrat pierderea țării la Cupa Mondială în fața SUA, pe fondul protestelor la nivel național împotriva regimului.
De asemenea, Siria a fost considerată o națiune cu „risc extrem” în ceea ce privește securitatea.
Între timp, problemele de sănătate mintală au crescut la nivel internațional, aproximativ una din șapte persoane la nivel global (aproximativ 11% până la 18%) suferind de una sau mai multe tulburări mintale sau de consum de substanțe, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Deși nu sunt citați factori specifici, COVID-19 ar putea fi parțial de vină, deoarece prevalența globală a anxietății și a depresiei a crescut cu 25% în primul an al pandemiei, conform OMS.
„În contextul în care riscurile de călătorie și de sănătate sunt în creștere, în multe regiuni, este important ca organizațiile să se concentreze și pe atenuarea impactului în curs de desfășurare al problemelor de sănătate mintală. Deși alte probleme medicale acute care pot avea un impact semnificativ apar în mod regulat, problemele de sănătate mintală rămân în fundal și nu pot fi trecute cu vederea”, a declarat – prin intermediul unui comunicat – Dr. Irene Lai, director medical la „International SOS”.