Televiziunea americană CNN anunță că a fost găsită o carotă de sedimente din epoca glaciară care conține cele mai vechi secvențe de ADN din lume. Uimitoarea descoperire provine din nordul Groenlandei.
Mostrele de ADN vechi de două milioane de ani au dezvăluit că regiunea polară, acum în mare parte lipsită de viață, a fost cândva un loc unde trăiau multe plante și animale.
Potrivit celei mai noi cercetări publicate în revista Nature, acolo trăiau în trecut inclusiv mastodonți, reni, iepuri și gâște și erau mesteceni și plopi.
Amestecul de copaci și animale din zonele temperate și arctice a sugerat un tip de ecosistem necunoscut până acum, care nu are un echivalent modern. Acest ecosistem ar putea acționa ca o hartă genetică pentru modul în care diferite specii au capacitatea de a se adapta la o climă mai caldă.
Descoperirea este opera oamenilor de știință din Danemarca, notează și National Geographic. Într-o expediție din 2006, ei au reușit să detecteze și să recupereze ADN-ul ambiental – materialul genetic vărsat în mediul înconjurător de toate organismele vii – în cantități mici de sedimente prelevate din formațiunea København, aflată la gura unui fiord din Oceanul Arctic, în cel mai nordic punct din Groenlanda.
Oamenii de știință danezi au comparat apoi fragmentele de ADN cu bibliotecile existente de ADN de la animale, plante și microorganisme dispărute și, deopotrivă, vii. Materialul genetic a scos la iveală zeci de alte plante și creaturi care nu fuseseră detectate anterior în acest loc, pe baza a ceea ce se știe din fosile și din înregistrările de polen.
„Primul lucru care ne-a uimit atunci când ne-am uitat la aceste date a fost, evident, acest mastodont și prezența lui atât de departe în nord, ceea ce este destul de departe de ceea ce știam ca fiind aria sa naturală de răspândire”, a declarat autorul studiului, Mikkel Pedersen, profesor asistent la Lundbeck Foundation GeoGenetics Centre de la Universitatea din Copenhaga.
Descoperirea doboară recordul anterior pentru cel mai vechi ADN din lume, stabilit de o cercetare publicată anul trecut pe materialul genetic extras din dintele unui mamut care a cutreierat stepa siberiană în urmă cu peste un milion de ani.