Ce prevede proiectul care interzice orice formă de publicitate pentru cazinouri, jocuri de noroc sau pariuri. Dependenţa de jocurile de noroc, introdusă de OMS în categoria bolilor psihice grave

Orice formă de comunicare comercială audiovizuală sau de publicitate pentru cazinouri, jocuri de noroc sau pariuri sportive ar putea fi interzisă, potrivit unui proiect legislativ aflat în dezbaterea senatorilor. Măsura este propusă pe motiv că, atât jocurile de noroc, cât și pariurile favorizează apariţia şi instalarea adicţiilor, dependenţa de jocurile de noroc fiind introdusă în categoria bolilor psihice extrem de grave. Mai exact, proiectul care interzice orice formă de publicitate pentru cazinouri, jocuri de noroc sau pariuri a strâns 79 de semnături de la parlamentari PSD, PNL, USR, AUR și minorități naționale.

Proiectul, semnat de 79 de deputaţi şi senatori, modifică Legea nr. 504/2002 a audiovizualului şi Legea nr. 148/2000 privind publicitatea. Camera Deputaţilor care este for decizional.

De asemenea, iniţiativa legislativă propune modificarea Legii privind publicitatea, în sensul de a se interzice publicitatea care „favorizează apariţia şi instalarea adicţiilor definite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.”

Comportamente care reprezintă un factor de risc major pentru populaţie. Ce se interzice, potrivit proiectului

„Se interzice orice formă de publicitate pentru cazinouri, jocuri de noroc sau pariuri”, se precizeză în proiectul care propune ca încălcarea acestei prevederi să fie sancţionată cu amendă de la 10.000 lei la 50.000 lei.

„La art. 29 alin. (l) lit. f) din Legea nr. 504/2002 a audiovizualului din România, se prevede ca furnizorii de servicii media audiovizuale să nu stimuleze comportamente dăunătoare sănătăţii sau siguranţei populaţiei. Articolul nr. 29 a fost modificat şi completat, cu această ocazie introducându-se şi interdicţii privind stimularea consumului de alcool şi ţigarete.

În pofida modificărilor şi completărilor care au fost aduse acestei legi, unele comportamente care reprezintă un factor de risc major pentru populaţie rămân în continuare neacoperite de legislaţia în vigoare. În această categorie intră şi promovarea comercială a jocurilor de noroc şi a pariurilor, care, mai ales în ultimii trei ani, au înregistrat o creştere semnificativă în grilele programelor de radio şi televiziune”, au argumentat iniţiatorii, în expunerea de motive.

Dependenţa de jocurile de noroc, în categoria bolilor psihice

Printre motivele expuse de inițiatorii proiectului se numără și faptul că Organizaţia Mondială a Sănătăţii a decis recent includerea în categoria bolilor psihice a dependenţei de jocurile de noroc.

„Având în vedere decizia recentă a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, potrivit căreia dependenţa de jocurile de noroc a fost introdusă în categoria bolilor psihice extrem de grave şi luând în considerare incidentele tot mai numeroase înregistrate în România (mai multe sinucideri determinate de pierderile materiale iremediabile; pierderea locului de muncă; destrămarea familiilor; pierderea tutelei copiilor etc) considerăm imperios necesar ca Legea nr. 504/2002 a audiovizualului să fie completată.

Astfel, propunem ca orice formă de comunicare comercială audiovizuală pentru jocurile de noroc sau pentru pariuri să fie interzisă în România. Facem precizarea că această propunere instituie interdicţie pentru promovarea comercială (spoturi publicitare) şi nu introduce o interdicţie pentru domeniul economic al jocurilor de noroc sau al pariurilor”,  mai precizează iniţiatorii acestui proiect.

În plus, aceștia consideră că „promovarea comercială agresivă a jocurilor de noroc sau a pariurilor afectează negativ, în mod principal, copiii şi tinerii care, indiferent de intervalul orar de difuzare a spoturilor publicitare, sunt cei mai predispuşi la adoptarea unor comportamente dăunătoare sănătăţii şi vieţii lor sociale”.

Parlamentarii mai menţionează că Legea nr. 148/2000 privind publicitatea prevede interdicţii exprese pentru publicitatea la tutun, alcool şi alţi factori care pot dăuna societăţii, însă „cea mai mare parte a publicităţii stradale din România este marcată, în prezent, de publicitatea la cazinouri, pariuri şi diferite tipuri de jocuri de noroc, stimulând apariţia adicţiilor chiar în rândul minorilor”, se concluzionează în expunerea de motive.

Cum descrie OMS tulburarea provocată de jocurile de noroc

Potrivit OMS, „tulburarea jocurilor de noroc este caracterizată printr-un tipar de comportament persistent sau recurent al jocurilor de noroc”, care se poate manifesta în mediul online sau în viața reală.

Totodată, organizația mai precizează că modul în care se manifestă „constă în controlul redus asupra jocurilor de noroc, acordarea unei priorități jocurilor de noroc, în defavoarea altor interese de viață și activități și continuarea practicării activității, în ciuda apariției unor consecințe negative.”

 „Modelul comportamentului de joc poate fi continuu sau episodic și recurent” și se mai caracterizează printr-un efect negativ asupra vieții personale, semnele unei astfel de tulburări fiind, de regulă, astfel, evidente pe parcursul unui an pentru diagnosticare, însă precizează că diagnosticul poate fi atribuit și într-o perioadă mai scurtă dacă sunt întrunite toate simptomele într-un mod sever”, a mai punctat OMS în deciziile publicate, potrivit adevarul.ro. 

Potrivit inițiatorilor, proiectul de lege este o continuare a schimbării legislației, începută prin interzicerea publicității la alcool și tutun. Afecțiunea a fost inclusă în 2018 de Organizația Mondială a Sănătății pe lista bolilor psihice.

Noua lege despre impozit pe jocuri de noroc, în vigoare începând cu 1 august 2022

Deși inițial se vehicula că veniturile din gambling vor fi impozitate cu 40%, în cele din urmă Guvernul a stabilit o grilă de impozitare similară cu cea anterioară, dar cu procente superioare, potrivit informațiilor agerpres.ro. Astfel, cei care joacă la pariuri sportive sau cazinouri online plătesc impozit doar atunci când efectuează o retragere. În schimb, jucătorii offline sunt impozitați la fiecare câștig.

În cazul în care jucătorul solicită retragerea a 30.000 de lei, atunci impozitul reținut va fi de 300 de lei, plus 20% din 20.000 de lei, în total 4.300 de lei. Potrivit celui de-al treilea prag, pentru o retragere de 80.000 se plătește un impozit de 11.650 de lei, plus 40% din 13.250 de lei, în total 16.950 de lei.

Modificările codului fiscal, intrate în vigoare începând cu 1 august, nu au vizat însă numai grila de impozitare.

Asociația Organizatorilor și Producătorilor de jocuri de noroc din România (AOPJNR) și Patronatul Organizatorilor, Producătorilor și Exploatatorilor de jocuri de noroc (EXPOGAME) au trimis o scrisoare deschisă premierului Nicolae Ciucă, prin intermediul căreia și-au exprimat dezaprobarea față noile taxe pentru licențele aparatelor slot machine, care au crescut de la 20.000 de euro la 75.000 de euro pe an.

PROIECTUL DE LEGE poate fi consultat  AICI