ANALIZĂ | Maxim Samorukov, expert Carnegie: ”Reputația Rusiei este deja în zdrențuri, Putin a devenit reticent și imprevizibil în deciziile sale”

Maxim Samorukov, unul dintre experții Fundației Carnegie pentru Pace Internațională, creionează un tablou sumbru al Rusiei lui Vladimir Putin, fiind de părere că Moscova face tot posibil pentru a-și susține cauza în conflictul cu Ucraina, însă ”Țarul” este din ce în ce mai retras și imprevizibil, atitudine care îi neliniștește pe cei din anturajul său.

Înainte de a se alătura Fundației Carnegie pentru Pace Internațională – în anul 2015 – Samorukov a lucrat, 5 ani, pentru site-ul de știri independent Slon.ru. A fost corespondent, la început, iar apoi a devenit redactor și editorialist internațional, acoperind subiecte precum politica externă a Rusiei, Europa Centrală de Est și relațiile acesteia cu Rusia, Balcanii și provocările tranziției la democrație.

În analiza sa, Maxim Samorukov pune sub ”lupă” și ceea ce se petrece în Balcanii de Vest, acolo unde Moscova a reuși să își păstreze, încă, aliați. Numai că aceștia, susține expertul Carnegie, își urmăresc și propriile interese, iar ”aventurismul geopolitic” al Moscovei îi obligă la stand-by.

”Președintele sârb Aleksandar Vucic, liderul sârb bosniac Milorad Dodik (n.red. – președintele așa numitei Republici Srpska) și politicienii pro-ruși din Muntenegru încă apreciază statutul lor privilegiat actual și nu doresc să-l pericliteze de dragul aventurismului geopolitic al Moscovei. 

Dacă Kremlinul riscă să încerce să le forțeze mâna, este probabil ca demersul să nu aibă șanse de reușită, localnicii sfidând, pur și simplu, orice presiune din partea Moscovei”, susține Maxim Samorukov.

”Ultimul lucru de care are nevoie Rusia este o altă lovitură umilitoare”

Faptul că Rusia dovedește o agresivitate ieșită din comun în Ucraina, însă este ”suspect” de liniștită în Balcanii de Vest îl determină pe Maxim Samorukov să lanseze ipoteza că Moscova nu dorește să aibă parte de încă o ”lovitură umilitoare”.

Influența Moscovei în zonă nu mai este atât de puternică, așa cum se întâmpla în alți ani, iar ”operațiunea militară special” ordonată de Putin ar fi avut ca efect și schimbarea ”procesului de luare a deciziilor” la Kremlin.

”Reputația internațională a Rusiei este deja în zdrențuri. Ultimul lucru de care are nevoie acum este o altă lovitură umilitoare care ar scoate la iveală cât de puțină influență are de fapt asupra afacerilor balcanice, de îndată ce prioritățile sale se îndepărtează de cele ale asociaților săi. Nu e de mirare, așadar, că Moscova preferă să adere la vechile reguli ale alianțelor sale regionale, chiar dacă această poziție nu corespunde pe deplin cu noua sa agendă beligerantă. 

Războiul a modificat, de asemenea, procesul de luare a deciziilor la Moscova, subminându-i capacitatea de a conduce o politică externă activă pe mai multe fronturi simultan. Președintele Vladimir Putin a devenit și mai retras, și mai reticent în a-și împărtăși planurile subordonaților sau a le delega inițiativa.

El a devenit, de asemenea, imprevizibil în deciziile sale, lăsând aparatul de stat rus fără idee care ar putea fi următorul pas al președintelui”, mai scrie Maxim Samorukov în analiza publicată de The Moscow Times.

”Contrastul dintre agresiunea Moscovei în Ucraina și reținerea din Balcani provine din dependența sa puternică de politicienii din Balcani. Prezența directă a Rusiei în regiune a fost întotdeauna limitată, dar vizibilitatea și influența sa au fost stimulate cu entuziasm de numeroși actori locali”

Maxim Samorukov

Moscova se teme că ar putea fi eliminată din Balcanii de Vest

Maxim Samorukov este de părere că – în contextul războiului din Ucraina, care a creat un precedent extrem de periculos în regiune și fusese anticipat de anexarea Peninsulei Crimeea, în anul 2014 – Occidentul ar putea să găsească ”soluții rapide” prin care Rusia ar putea fi ”eliminată cu totul” din Balcanii de Vest.

Or tocmai aceasta ar fi și temerea Kremlinului, ceea ce duce evitarea unor ”mișcări bruște”. Totuși, mai scrie Samorukov, ”vulnerabilitățile Occidentului” ar putea fi speculate, la un moment dat, de imprevizibilul Vladimir Putin.

”Drept urmare, motorul cheie al politicii ruse actuale în Balcanii de Vest este teama tot mai mare că războiul din Ucraina ar putea determina Occidentul să aplice soluții rapide la conflictele balcanice și să elimine cu totul Rusia din regiune. Un eșec major în Serbia sau Bosnia-Herțegovina ar atrage atenția lui Putin asupra afacerilor balcanice, expunându-i pe cei care conduc regiunea la furia președintelui rus.

Pentru a evita acest lucru, rușii evită mișcările bruște și speră că partenerii regionali ai Rusiei vor putea în continuare să reziste presiunii occidentale tot mai mari și să protejeze status quo-ul. 

Având în vedere caracterul arbitrar al numeroaselor decizii recente ale lui Putin, nu poate exista nicio garanție că la un moment dat nu va veni cu o nouă schemă geopolitică care să vizeze vulnerabilitățile Occidentului din Balcanii de Vest. Dar până acum există mai multe indicii ale unui scenariu al inerției, Rusia bazându-se pe încăpățânarea politicienilor locali pentru a o ajuta să-și salveze imaginea în regiune”, încheie expertul Carnegie.

Citește și:

• ANALIZĂ | Cum încearcă Kremlinul să-și ajusteze limbajul și semnalele care transmit că ”agresorul dorește să se așeze la masa negocierilor”. Politolog: ”Kremlinul vrea să schimbe pseudo-realitatea în care trăiește de un an, retorica ultimatumului a eșuat”
• ANALIZĂ | Dr. Leonid Gozman, despre prăbușirea regimului Putin: ”Revoluția este imposibilă. Un colaps rapid al guvernului sau o lovitură de stat?”
• Politicianul rus Ilya Yashin, mesaj din închisoare pentru Vladimir Putin: ”Oamenii fug de tine, domnule președinte, nu vezi? Numele tău este asociat cu moartea și distrugerea!”
• Un student din Zambia care lupta pentru armata rusă a fost ucis în Ucraina. ”Bucătarul lui Putin”: ”Era membru Wagner Group, a fost recrutat în închisoarea unde era deținut pentru posesie de droguri”