Cum ajută contestația USR ONG-iștii procesomani care blochează în instanță proiecte imobiliare. Legea care protejează investitorii imobiliari este pe masa Curții Constituționale până în 2023

Organizațiile neguvernamentale ar putea avea la dispoziție un termen limitat pentru a ataca în instanță proiectele imobiliare noi autorizate. Parlamentarii au considerat că 60 de zile pentru formularea cererilor de suspendare a autorizațiilor de construire și maximum un an pentru atacarea Planurilor Urbanistice Zonale (PUZ) sunt suficiente pentru a asigura accesul liber la justiție, dar a și proteja proiecte de investiții și de dezvoltare de sute de milioane de euro, care acum pot fi blocate și timp de mulți ani prin contestațiile în instanță ale oricărei asociații care are în statut obiective referitoare la mediu sau urbanism.

Deși adoptat din 21 noiembrie, proiectul inițiat de senatorul PNL Daniel Fenechiu și susținut de alți 20 de senatori liberali nu a ajuns la promulgare pentru că a fost contestat la Curtea Constituțională de Uniunea Salvați România, care a argumentat, printre altele, că se încalcă liberul acces la justiție. Contestația vine, de fapt, în sprijinul ONG-urilor care blochează în instanță, uneori chiar și mulți ani, proiecte imobiliare de sute de milioane de euro.

Unele dintre aceste ONG-uri sunt și cele din care a făcut parte Nicușor Dan înainte de a fi ales primar al Capitalei, care au la activ multe procese deschise împotriva companiilor imobiliare. Unele dintre aceste procese țin blocată dezvoltarea Bucureștiului chiar în mandatul celui care înainte de 2020 le era alături.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, a Legii contenciosului administrativ nr.554/2004, precum şi pentru completarea art. 64 din Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul”, adoptată de Senat în calitate de camera decizională, a fost contestată pe 5 decembrie, la Curtea Constituțională, de 44 de deputați USR și de 13 deputați neafiliați, în principal membri ai partidului Forța Dreptei, plecați din Partidul Național Liberal cu Ludovic Orban.

Curtea Constituțională va dezbate sesizarea abia pe 18 ianuarie 2023. Numai dacă judecătorii Curții Constituționale vor respinge sesizarea USR și președintele va promulga legea, aceasta va intra în vigoare, după publicarea în Monitorul Oficial.

Noua lege limitează de fapt perioada în care organizațiile nonguvernamentale pot ataca în instanță proiectele imobiliare. Asta în condițiile în care acum nu există o lege care să precizeze care este termenul în care un ONG trebuie să introducă o cerere de anulare sau o cerere de suspendare.

Multitudinea de procese împotriva proiectelor imobiliare sunt un exemplu că ONG-urile pot ataca oricând acte administrative individuale care au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice. Sunt cazuri în care astfel de acțiuni în instanță ale ONG-urilor au fost făcute chiar și după mulți ani de la momentul la care o construcție a fost ridicată.

Situația a fost reclamată de multe ori de investitori, care au ajuns chiar să spună că se simt șantajați prin blocarea șantierelor cu acționări în justiție.

Ce a propus PNL, ce a contestat USR

Noua lege adoptată de Parlament prevede că „pentru organismele sociale interesate, în litigiile ce vizează autorizațiile de construire, termenul pentru formularea plângerii prealabile, dacă aceasta mai este obligatorie, este de 30 de zile și începe să curgă de la data ultimei operațiuni de publicitate”.

Termenul pentru introducerea cererilor de anulare, de suspendare, de intervenție accesorie sau de intervenție principală este de 60 de zile și se calculează de la data primirii răspunsului la plângerea prealabilă sau de la data expirării termenului legal de soluționare a plângerii, indiferent care dintre aceste date survine prima.

Dacă plângerea prealabilă nu mai este obligatorie, pentru organismele sociale interesate, în litigiile ce vizează autorizațiile de construire, termenul pentru introducerea cererilor de anulare, de suspendare, de intervenție accesorie sau de intervenție principală este de 60 de zile și începe să curgă de la data ultimei operațiuni de publicitate.

Sub titlul „Stop abuzului de drept în zona construcțiilor!”, inițiatorul proiectului de lege, senatorul Daniel Fenechiu, aplauda, în 21 noiembrie, adoptarea în Senat a proiectului care, conform afirmațiilor sale, „oferă un cadru legal optim și corect destinat protejării dreptului de proprietate privată și siguranța investițiilor în sectorul imobiliar și care oferă un echilibru între ONG-uri și investitori în cazul contestării de documentații”.

Nu de aceeași părere au fost și parlamentarii din partidul lui Cătălin Drulă, care susțin că proiectul de lege nu este suficient de bine motivat, încalcă dreptul de liber acces la justiție și creează o discriminare între ONG-uri si investitorii imobiliari. Noua lege ar impune modalități subiective de calculare a noilor termene în care ONG-urile pot ataca în instanță proiectele imobiliare, au mai reclamat parlamentarii USR în sesizarea trimisă la CCR.

Cum s-a ajuns la schimbarea legii care le dădea dreptul ONG-urilor să conteste oricând proiecte imobiliare

Pornind de la cazurile din justiție, inițiatorii proiectului de lege au argumentat că acum legislația permite să ajungă în fața instanței contestații la proiecte imobiliare chiar dacă ONG-urile care cer anularea autorizațiilor de construcție sau a PUZ-urilor nu au specialiști în urbanism sau au fost înființate de doar trei oameni.

”Odată înființate, aceste organizații pot foarte ușor ataca în instantă proiecte imobiliare, pentru că actuala legislație le prezumă interesul și le impune taxe de timbru modice (de ordinul zecilor de lei).

Or, așa ceva generează inegalitate de arme între entitățile neguvernamentale și dezvoltatorii imobiliari, pe care legea îi obligă să dovedească legalitatea tuturor hârtiilor din documentațiile actelor administrative obținute, să suporte toate costurile privind achiziția terenului, autorizarea și edificarea propriu-zisă a construcției, precum și consecințele existenței litigiului (fiindu-i afectată imaginea, pierzând vânzări, investiții, finanțări), indiferent de deznodământul respectivului litigiu”, arăta Daniel Fenechiu în expunerea de motive a proiectului.

În multe dintre dosare, dezvoltatorii imobiliari nici măcar nu pot obține de la ONG-uri plata în totalitate a cheltuielilor judiciare, din cauză că instantele ”limitează abuziv aceste sume”, mai spunea senatorul liberal.