EXCLUSIV VIDEO | „Genocidul necondamnat al ucrainenilor”, comemorat la Biblioteca Națională. Mărturia unei ucrainence refugiate în România: ”La fiecare 10-20 de minute, se petreceau niște lupte groaznice. Un proiectil a nimerit casa noastră”

Biblioteca Națională a României a fost gazda vernisajului unei expoziții dedicate războiului din Ucraina, cu scopul de a condamna agresiunea Federației Ruse față de acest stat. Expoziția intitulată „Genocidul necondamnat al ucrainenilor se repetă” a fost organizată de Ambasada Ucrainei în România, în parteneriat cu Muzeul Național al Holodomorului – Genocidului din Ucraina și cu Muzeul Ororilor Comunismului în România. Reprezentanții muzeului spun că evenimentul a fost organizat pentru a se trage un semnal de alarmă în cazul crimelor de război care au loc în Ucraina și, totodată, pentru a se promova lupta pentru drepturile omului.

Expoziția „Genocidul necondamnat al ucrainenilor se repetă” aduce în atenția comunității internaționale istoria crimelor sistematice împotriva populației civile de pe teritoriul Ucrainei, care au rămas nepedepsite, regimul de la Kremlin întorcându-se, astăzi, pentru a finaliza ceea ce a început cu aproape o sută de ani în urmă.

În cadrul vernisajului expoziției, ambasadorul Ucrainei în România, Ihor Prokopchuk, a salutat decizia Parlamentului României, care definește Holodomorul din perioada 1932-1933 drept o crimă împotriva poporului ucrainean și împotriva umanității. Ambasadorul a subliniat necesitatea punerii în practică a următorului pas: recunoașterea de către România a Holodomorului drept genocid al poporului ucrainean.

„Pentru noi, este foarte important sprijinul, ajutorul acordat de partenerii noștri și sperăm foarte mult ca acest ajutor să continue în toate domeniile – în domeniul militar, umanitar și altele. Noi suntem convinși că victoria noastră în acest război este și în interesul Ucrainei, și al țărilor europene. Această idee este împărtășită și de partenerii noștri europeni, pentru că ei înțeleg foarte bine subiectul principal al acestui război.

Acum, cât continuă războiul și poporul ucrainean suferă foarte mult, Federația Rusă execută niște atacuri asupra infrastructurii civile din Ucraina și, în ultimele săptămâni, foarte multe regiuni din Ucraina au rămas fără curent, fără apă, fără căldură. Suntem foarte mulțumiți pentru ajutorul acordat în ultimele săptămâni, ca să putem trece peste greutățile menționate”, a spus ambasadorul Ihor Prokopchuk.

„La fiecare 10-20 de minute se petreceau niște lupte groaznice”

În cadrul vernisajului expoziției, Iulia, care înainte de război trăia în regiunea ucraineană Cernihiv, iar acum și-a găsit refugiu în România, a povestit momentele dramatice prin care a trecut odată cu invazia rusă, începută în 24 februarie.

„Mă numesc Iulia și, împreună cu copilul meu, chiar din primele zile, am suferit toate ororile războiului. Eu eram angajată ca profesoară la o școală dintr-un sat. La început războiului, din 24 februarie, la ora 06:09 ne-au comunicat că s-a început războiul, că școala se închide și că toți copiii trebuie să rămână acasă. Noi deja auzeam sunetele exploziilor, deoarece satul nostru se află la 50 de kilometri lângă Kiev și, la acel moment, aveau loc bombardamente intense în orașul Kiev. La noi tremura și pământul sub picioare. În data de 28 februarie, chiar în satul nostru au intrat coloane de mașini militare rusești.

Din data de 28 februarie, practic, am fost într-o ocupație totală și primul lucru pe care l-au făcut a fost să distrugă transformatoarele, lăsând populația fără curent. Oamenii au rămas fără curent, apă și căldură. Aceste lupte au continuat pe parcursul unei luni. La fiecare 10-20 de minute, se petreceau niște lupte groaznice. Într-una dintre aceste lupte, un proiectil a nimerit casa noastră. Eu și copilul meu am rămas fără casă. Același lucru, practic, s-a întâmplat în toată localitatea, deoarece coloana militarilor ruși distrugea tot ce întâlnea în calea sa”, a povestit Iulia.

„Comemorarea Holodomorului este un fapt esențial, pentru că vorbește despre istoria recentă”

Managerul Muzeului Ororilor Comunismului în România, Alexandru Groza, este de părere că recunoașterea de către statele lumii a Holodomorului din perioada 1932-1933 drept act de genocid al poporului ucrainean reprezintă un subiect de adevăr istoric și contribuie la consolidarea eforturilor internaționale de condamnare a terorii.

„Evenimentul de astăzi a pornit de la inițiativa Ambasadei Ucrainei în România, care a lansat această posibilitate de parteneriat. Comemorarea și aducerea aminte a fenomenului Holodomorului este un fapt esențial, pentru că vorbește despre istoria recentă, vorbește despre o abordare curajoasă și foarte puternică din partea statului Ucraina, de recunoaștere a unui gest genocidal din partea unui stat agresor, așa cum a fost cazul Uniunii Sovietice, în acea perioadă. Muzeul Ororilor Comunismului este alături de Ambasada Ucrainei și sprijină eforturile de promovare a formulei istorice, în care se vorbește despre adevăr, cu sinceritate, și în care se respectă, în primul rând, demnitatea și valori ale drepturilor umane”, a afirmat Alexandru Groza.

„Această expoziție comemorativă este foarte importantă ca temă pentru noi”

Muzeograful Muzeului Ororilor Comunismului în România, Irina Hasnaș, a spus că expoziția este una comemorativă și sprijină atât drepturile și libertățile fundamentale ale omului, cât și mărturiile supraviețuitorilor ororilor din Ucraina.

„Pentru noi, este mai mult o îmbrățișare și o asociere teoretică și de suflet, pentru că tema lor face parte din misiunea unui muzeu ca al nostru, care se ocupă de memorie – este o instituție a memoriei -, de traumă, de suferință, de încălcare a drepturilor omului, și atunci a fost pentru noi o ocazie de a intra, pentru prima data, în legătură cu Muzeul Holodomor, de a continua relația cu Ambasada Ucrainei, pentru că, în tot acest an, noi am avut relații cu dânșii și am sprijinit cât am putut.

Această expoziție este comemorativă, este foarte importantă ca temă pentru noi. Cum spuneam și la deschidere, un muzeu ca al nostru, chiar dacă este mic, prin misiunea lui, se ocupă nu numai de istoria trecută, ci și de prezent – dacă putem să-i spunem istoria prezentului – și de acțiuni și evenimente care să atenționeze și să promoveze acest demers, de a lupta pentru drepturile omului, de a avea atitudine civică, de a lua în considerare martorii și supraviețuitorii și cei care duc mai departe cuvântul și mărturia”, a susținut Irina Hasnaș.

La eveniment au participat reprezentanți ai instituțiilor culturale ale țărilor europene, reprezentanți ai cercurilor academice din România, precum și cetățeni ai Ucrainei strămutați pe teritoriul României.