EXCLUSIV VIDEO | Ministrul Muncii dezvăluie formula de calcul pentru rezolvarea inechităților la pensii și ce angajați vor avea salariul minim mai mare de 3.000 de lei. Ce se schimbă din 2023

Anul 2022 a fost neașteptat de dificil pentru români, pe de o parte din cauza invaziei trupelor ruse în Ucraina, pe de altă parte din cauza crizei energetice, socotită de mulți analiști a fi una artificială, dar chiar și așa, aceste două evenimente majore au dus la explozia de prețuri la mai toate produsele și la o scădere drastică a puterii de cumpărare.

În acest timp salariile românilor nu au crescut, pensiile nu au cunoscut încă acea majorare mult așteptată, drept urmare una dintre misiunile cele mai grele o are, pe finalul lui 2022 și începutul de an nou, Ministerul Muncii.

Și pentru că problemele românilor țin cel mai mult de situația lor financiară, Gândul a realizat un interviu cu ministrul Muncii, Marius Budăi, pe parcursul căruia demnitarul PSD răspunde la toate întrebările legate de noua Legea a pensiilor, Legea salarizării, cum vor fi eliminate diferențele dintre pensionarii care au avut aceași vechime în muncă în aceeași activitate, dar și ce se preconizează în legătură cu contractele de drept de autor.

SPORT David Popovici, provocare pentru înotătorul care a câştigat patru medalii de aur la JO Paris 2024

23:16

APĂRARE MApN: „A fost detectat un semnal de țintă aeriană de mici dimensiuni la 15 km de Chilia Veche”

23:10

Cei care au venituri până la 1.500 de lei vor primi voucher-ul de 250 lei în perioada 19-21 decembrie

S-a votat bugetul. Sunteți satisfăcut?

Da, tot ce am avut de prins în buget este prins. Ministerul Muncii are asigurate toate formele de sprijin decise de Coaliție în acest buget. Înaintea bugetului, au fost ordonanțe de urgență, unde am promovat toate acele măsuri de sprijin decise de Coaliția politică, inclusiv majorarea valorii punctului de pensie, inclusiv a 13-a indemnizație pentru persoanele cu dizabilități și acele măsuri care merg pentru a completa veniturile celor cu pensiile mai mici, pentru a-i sprijini în această perioadă grea, care nu este una grea doar pentru România. Este un context mondial mai complicat, mai ales că noi suntem țara din Uniunea Europeană care avem cea mai mare graniță cu Ucraina, acolo unde este acel război și care ne afectează foarte mult pe toți.

Ne puteți spuneți ce bani vor intra în conturile românilor, înainte de sărbători?

Înainte de sărbători, deja au intrat pensiile pentru toți cetățenii, am închis plata pensiilor. Va intra, în perioada 19-20-21 decembrie, începând de luni, acel ultra-cunoscut voucher de 250 de lei, care se va plăti pentru cei care au venituri până la 1.500 de lei.

Ce va schimba rezultatul controalelor anunțate la angajatorii străini care au angajați români?

Sper să să rezolve acel transfer al lucrătorilor non-UE către centrul Europei. Voi fi foarte atent pe viitor. Am avertizat și am solicitat Inspecției Muncii să întreprindă un plan de măsuri permanent, nu să avem doar un control, după care să uităm. Să avem permanent un plan de măsuri, unde să-i facem să-și respecte, până la urmă, de ce sunt autorizați să-i aducă în România, nu să-i ducă din România, în altă parte.

Pensile mici cresc cu 42% odată cu majorarea punctul de pensie

La capitolul pensii – pensiile cresc cu 12,5%, inflația, însă, este de 16%. Pe de altă parte, avem majoritatea produselor cu prețuri crescute cu peste 50-60%. Nu este un dezechilibru major, adică nu cresc pensiile mult prea puțin pentru a acoperi inflația și prețurile la produse?

Anvelopa totală pentru seniorii României este de 16,5%. 12,5% s-au acordat pentru toți, este modificare de valoare de punct de pensie, este un salt din punct de vedere nominal. Nu a mai fost, până acum, un salt atât de mare, de 199 de lei – asta nu înseamnă că ne lăudăm.

4,3 din 4,8 milioane de seniori ai țării vor beneficia de aceste măsuri. 4,3 milioane vor beneficia, pe praguri valorice, până la 1.500, între 1.501 și 2.000, între 2.001 și 3.000.

Pentru cei cu pensiile cele mai mici, dacă am face un procent al majorării, este de peste 42% majorarea – toate măsurile care vor intra la anul, plus valoarea majorării de la punctul de pensii.

Este ceea ce ne putem permite să facem, fără să ne lăudăm, dar am privit lucrurile într-o cheie în care, într-o situație de criză, ai nevoie de măsuri de criză și să-i sprijinim pe cei mai vulnerabili dintre cetățenii români.

“Nu trebuie să descurajăm contributivitatea”

Cei cu pensii foarte mari se bucură foarte mult de acest 12,5 %, pentru că, evident, și pensia lor crește cu mult mai mult decât a unuia care are 1.500 de lei pensie.

Dacă vă referiți la cei cu pensii foarte mari gândindu-vă la pensiile speciale, cum se spune în comunicare publică, acelea nu cresc.

Nu mă refeream la acelea, ci la pensii mult mai mari decât 1.000-1.500 de lei.

Aceasta este contributivitatea și nu trebuie să descurajăm contributivitatea. Dacă cineva are o pensie, pe contributivitate, de 5.000-6.000 de lei, este pentru că a contribuit, în timpul vieții, foarte mult.

Cum vor fi rezolvate inechitățile la pensii

Pe de altă parte, decalajul există în continuare la ceea ce numim pensie, la persoane care au avut aceeași funcție, dar având în vedere faptul că legea s-a tot modificat, unii care au prins o lege s-au pensionat pe legea respectivă, au aceeași funcție, dar ceilalți care peste 2-3 ani sau 5 ani s-au pensionat, au mult mai mult. Deci, decalajul există în continuare.

Dacă se implementa legea pe care PSD a promovat-o și nu era trecută acum în PNRR, ca să fim blocați cu ea, să putem să o implementăm, se rezolvau inechitățile, dar eu am credință că în noua lege, pe care trebuie să o elaborăm până la sfârșitul lui martie, vom ține foarte mult la rezolvarea acestor inechități. Se rezolvă doi pași – o dată, printr-un act normativ, care să prevadă acest lucru și, al doilea pas, este impactul bugetar bun.

Și inechitatea respectivă, concret, cum s-ar putea rezolva?

Printr-o formulă de calcul care deja există în Legea 127, care a fost tot prorogată de guvernele de dreapta. Prin acel act normativ se prevede foarte clar cum se rezolvă inechitățile, prin noua formulă de calcul.

 În construcții, de la 1 ianuarie 2023, salariul minim va fi de 4.000 de lei

Referitor la salariul minim de 3.000 de lei – de ce nu crește raportat la nivelul coșului minim de consum, adică 2.700 de lei netul și 4.500 de lei brutul?

Vreau să vă spun că și aici, la salariul minim, Guvernul a preferat să partajeze responsabilitatea cu mediul privat – 250 de lei sunt taxați, 200 de lei nu sunt taxați.

În construcții, tot de la 1 ianuarie, va fi 4.000 de lei salariul minim. Avem salariu defiscalizat și în agricultură, și în industria alimentară, la 3.000 de lei – cum a fost și în construcții la 3.000, acum a urcat la 4.000.

Nu putem, din dorința de a face bine, să omorâm de tot mediul de afaceri, nu avem cum. Toate aceste discuții au fost purtate transparent în Consiliul Național de partid și în Comisia de Dialog Social din minister, au fost discuții repetate cu mediul de afaceri. De aceea și măsurile sociale vin în completare cu măsuri economice, că – e o vorbă în economie – degeaba sprijin doar cererea și nu sprijin oferta sau degeaba sprijin doar oferta și nu sprijin cererea.

Dacă nu sprijin și mediul privat să-și apere locurile de muncă existente și, cu timpul, să ai măsuri – noi avem măsuri în cadru prebugetate, pentru a încuraja mediul privat să-și apere și să creeze noi locuri de muncă – dezechilibrezi și, atunci, nu faci bine.

În ceea ce privește pe cei care sunt angajați la această oră, angajatorul spune așa: mie vine și îmi împovărează chestia asta cu creșterea salariului minim pe economie, pentru că automat crește brutul, automat eu am de plătit mai mult. Și atunci, mulți dintre ei se vor gândi, ca să supraviețuiască, ori să dea oameni afară, pentru a putea să susțină restul, a celor care lucrează, ori se va merge pe alte artificii, să spunem munca la negru. Automat, și protecția socială, în timp, pentru cei care lucrează la negru, va fi foarte scăzută, dacă nu foarte diminuată.

Eu am discutat foarte clar cu mediul de afaceri și transparent, perioada nu este grea doar pentru mediul de afaceri, perioada este grea și pentru angajații lor.

Dacă o să continuăm să ținem cu dinții de un salariu minim la un nivel cât mai mic, o să plecăm cu toții din țara asta, n-o să mai fie forță de muncă.

Majorarea salariului minim nu va duce la falimente

Dar ce se va întâmpla dacă mulți vor falimenta?

Nu vor falimenta din cauza majorării salariului minim, vă garantez. Să știți că foarte mulți au susținut această creștere a salariului minim, din cauza faptului că cei corecți îi condamnă pe cei care nu sunt corecți, le fac concurență neloială, prin faptul că nu fiscalizează salariul.

Este o măsură și este și un studiu, de fapt, în Germania, care a fost preluat, la un moment dat, la noi, printr-un ziar de specialitate, în care spune foarte clar că politica Germaniei din ultimii 10 ani, de majorare a salariului minim, nu le-a adus decât beneficii și creștere economică.

Deci acum suntem pe modelul german?

Nu, noi trebuie să respectăm legislația europeană și să fim pe modelul nostru, să ne îngrijim de cetățenii români.

Nu cred că cineva din țara asta poate spune că la un salariu de 1.550 de lei (salariul minim net – n.r.), cum era până acum, în 31 decembrie, o duce foarte bine.

Doamne ferește, sunt oameni care nu au cum să își plătească facturile sau oameni care mor în frig pentru că nu au, pur și simplu, bani, pentru căldură, pentru energie.

Acesta este crudul adevăr și noi trebuie să luăm măsuri. Asta le-am și explicat oamenilor de afaceri, că vă plângeți de forță de muncă, dar trebuie să ne aplecăm cu respect și asupra angajatului, nu numai a angajatorului.

„Nu va mai fi nicio pensie care să depășească venitul în activitate”

La pensiile militare și pensiile de serviciu, ce modificări se preconizează a fi făcute?

Noi am avut și avem în continuare discuții cu Banca Mondială și cu Comisia Europeană, discutăm zilnic, trei-patru întâlniri în video-call cu Comisia Europeană, pentru a clarifica aspectele din proiectul de lege, pe care dumnealor îl au pus la dispoziție de către noi. Chiar eu am intrat în video-call cu ei, acum o săptămână, și într-un video-call comun cu Comisia, experții Băncii Mondiale de la Washington, care au venit aici, la minister, și Comisia Europeană și le-am explicat proiectul, articol cu articol. Se fac comentarii, justificăm.

Ceea ce este foarte clar este că nu va mai fi nicio pensie care să depășească venitul în activitate și că vechimea minimă necesară în sistemul public, pentru a ieși la pensie, va fi și acolo introdusă. Nu vor mai fi oameni care, de exemplu, să stea o jumătate de an în magistratură și să fie 24 de ani și jumătate, de exemplu, avocat, și după care să stea jumătate de an în magistratură și să iasă cu pensie de magistrat. Așa ceva nu se va mai întâmpla!

„O lege nu poate fi retroactivă”

Referitor la lucrul acesta, aș vrea să vă întreb: nu credeți că va fi, totuși, o discriminare între cei care au ieșit până acum la pensie și cei care vor avea modificate criteriile în baza cărora vor ieși la pensie? Vorbesc de pensiile de serviciu, care au legi speciale, pentru că se lucrează în condiții speciale. Nu credeți că discriminarea aceasta va supăra foarte mult pe cei care, la ora actuală, vor spune: și eu sunt pilot de linie, dar un pilot de linie a ieșit cu pensia asta sau un comisar-șef, să zicem, a ieșit cu pensia asta până acum, iar după modificări eu o să ies cu ea la jumătate?

Acolo, deja a fost o reformă, în 2015 – că am explicat și Comisiei, și Băncii Mondiale, și Comisiei Europene – după care, în 2017, știți că au fost cele două ordonanțe, care le-au plafonat calculul. Deci, acolo lucrurile sunt clare, se îndeplinesc deja criteriile, dacă vorbim de militari.

Dacă vorbim de ceilalți, o lege nu poate fi retroactivă. Asta nu înseamnă că nu trebuie să facem ordinul, să înfăptuim această reformă. Dacă s-a greșit până acum și sunt pensii mai mari decât salariul, trebuie să mergem în continuare cu greșeala asta? Haideți să vedeți proiectul la final și o să aveți o surpriză plăcută.

În ce sens? Se va tăia, se va impozita, la cei cu pensii foarte mari, spre exemplu?

Impozitarea nu este la ministerul Muncii și eu nu intru în această discuție. Permiteți-mi să vorbesc doar de ce mă ocup eu. Impozitarea este la Ministerul de Finanțe, sunt chestiuni de fiscalitate, care aparțin Ministerului Finanțelor, și eu nu intru acolo, acum, în această discuție.

Coaliția discută creșterea pensiilor militare de la 1 ianuarie 2023

În ceea ce privește pensiile militare, am văzut proteste la nivelul anumitor ramuri, chiar și la educație. În cadrul protestelor respective sunt foarte multe nemulțumiri – la pensiile militarilor, spre exemplu, la pensiile polițiștilor, ca să fim mai clari, aceștia urlă, efectiv, că, din 2009, practic, la ei nu a mai existat niciun fel de majorare, nici la nivelul de hrană și normă de hrană sau diurnă și, mai mult decât atât, la pensiile militare, spre exemplu, n-a existat acea indexare care trebuia făcută de vreo doi ani încoace, pentru că au fost Ordonanțe de Urgență care au blocat. Ce se întâmplă?

Și pensiile militare vor crește de la 1 ianuarie, asta vă spun din discuțiile din Coaliție. Ministerul Muncii nu gestionează pensiile militare, nu ne ocupăm noi, au case sectoriale de pensii, dar vă spun că vor crește. Vorbeau aceeași chestie ca și în sistemul public de pensii, deci 12,5%, inclusiv militarii care sunt pensionari și încă se încadrează în acele cuantumuri vor primi măsurile de sprijin.

În sistemul bugetar, pentru cei care n-au atins salariul din 2022, prevăzut în lege, va crește salariul cu 10%.

Vreau să vă spun că – și fără să fac politică de această dată, deși sunt om politic – noi, PSD, când am venit în această Coaliție și am venit la guvernare, am conștientizat că vom avea multe incendii de stins și ne-am întâlnit cu foarte multe incendii. Legea pensiilor a fost pusă între paranteze de guvernele de dreapta, legea salarizării, la fel, majorările pe alocații, știți că au dat un calendar de majorare, pe care nici măcar ei nu l-au respectat. Noi a trebuit să stingem aceste incendii și stingem, zi cu zi, incendii.

Vă aduc aminte de un raport a Fondului Monetar Internațional care ne plasa pe un loc rușinos din punct de vedere al sprijinirii economiei, în perioada 2020–2021, perioadă de pandemie și criza economică. Noi eram undeva la 1% din PIB în clasament, după Congo. Vreau să vă spun că acum, anul acesta, noi am trecut de 6% din PIB măsuri de sprijin, care au mers direct în economie.

Mulți spun că sunt măsuri populiste și că pentru asta sunt făcute, ca să atragă electorat.

Din punctul meu de vedere, nu cunosc viața românilor acei oameni care spun așa ceva. Nu s-au uitat o dată, sincer, în ochii părinților și bunicilor noștri care au pensia de 1.000 de lei și să se pună ei în locul acelor oameni.

Să spui că este populism să ai grijă de părinții și de bunicii tăi – acel om, din punctul meu de vedere, nu cunoaște viața cetățenilor români.

Legea salarizării va fi revizuită pentru echilibrarea sistemului

Domnule ministru, mai este valabilă declarația conform căreia bugetarii care au salariile mai mari decât salariul președintelui – e o declarație pe care ați făcut-o dumneavoastră mai demult – vor fi impozitați?

A fost o discuție, la un moment dat, dar, repet, mă păstrez în ceea ce noi avem de făcut ca minister și avem ca jalon în PNRR, o revizuire a Legii salarizării, și va fi o revizuire.

Trebuie să vedem care sunt acei bugetari, pentru că noi, acum, culegem datele și nu aș vrea să introduc în spațiul public o discuție că ne gândim cumva să tăiem de salariu – sub nicio formă. Vrem să echilibrăm sistemul și să-i aducem și pe cei care sunt cu salariile mici, la un nivel mai bun.

Tocmai vorbeam că nu o să mai avem oameni calificați de care să nu ne putem folosi în România.

Posibile noi reglementări privind contractele de drept de autor

În legătură cu contractele de drept autor, aș vrea să vă întreb ce se preconizează pe acest segment, pentru că sunt destule nemulțumiri la nivelul contractelor de drept de autor. Știți foarte bine că se oprește pentru pensie 25% din salariul minim pe economie, ceea ce înseamnă o pensie minimă. Mai mult decât atât, la contractele de drept de autor, cei care au stat ani mulți pe drept de autor, spre exemplu, chiar și în mass-media, nu au vechime asigurată.

Vedeți dumneavoastră, aici trebuie o discuție sinceră și onestă, pe care îmi propun să o provoc undeva la începutul anului viitor, poate în ianuarie-februarie, pentru că eu am discutat cu oameni care sunt pe drepturi de autor și o parte, într-adevăr, își doresc ca acele drepturi de autor să fie taxate ca un salariu, dar să știți că foarte mulți nu își doresc acest lucru.

A fost o perioadă în care chiar, dacă aveai un contract de muncă și aveai și un contract de drept de autor, nu conta – se taxa și pe contractul de drept de autor, numai că atunci era o mare prostie, că se oprea și pentru sănătate, deși plăteai pentru sănătate pe un contract de muncă, ceea ce era o dublare. Eu, dacă am două contracte, să spunem, unul de angajat și unul de drept de autor, dacă plătesc pentru Sănătate, din contractul de angajat, cum plătiți și dumneavoastră, dintr-un salariu pe care îl aveți, dacă plătesc de două ori, din două locuri, mie nu-mi dă nimeni doi medici, două paturi și nu-mi face nimeni șapte injecții în plus, că nu e nevoie.

Haideți să vă spun ceva: în toată perioada mea de când lucrez – acum nu mai am voie, că sunt interdicții -, eu am avut mai multe contracte de muncă, nu am stat niciodată doar cu contractual, cu salariul. La toate contractule de muncă pe care le aveam pe fracțiunile din urmă, de câte două ori, la toate se plăteau contribuțiile.

Și s-a considerat că nu este normal ca o persoană să plătească de șapte ori la Sănătate și altul să nu plătească și să se ducă numai pe urgențe. Adică și solidaritatea asta merge până la un punct.

Păi da, și atunci cum facem? Dumneavoastră, de exemplu, din ce deduc, ați vrea să plătiți din drepturi de autor pentru pensie, dar să nu plătiți la salariu. De asta este nevoie de o dezbatere, pentru că sunt mulți care nu vor.

Sunt mulți care, în ziua de azi – și revenim și la contractele de muncă -, se complac în a lucra cu doi lei pe hârtie și cu cinci lei în mână.

Până la urmă, legiuitorul trebuie să facă într-un fel încât să reglementeze, bineînțeles, cu ajutorul dumneavoastră, care sunteți inițiatorii, o astfel de modificare, cumva, pentru a fi mai bine și pentru cei care sunt doar pe contracte de drept de autor.

Vă spun că aici este nevoie de dezbatere. Eu niciodată nu o să iau o măsură fără o discuție cu cei asupra cărora se întinde această măsură.

Veți iniția, deci, o discuție la începutul anului, pe contractele de drept de autor?

Este posibil, nu pot să dau o dată, dar vom avea o discuție, cu siguranță, pentru că mi-au venit mai multe solicitări în acest sens și, atunci, trebuie să iau solicitările în calcul.

Craciunul în familie, la Botoșani

Domnule ministru, unde faceți Crăciunul?

Acasă, la Botoșani, cu familia.

Înțeleg că se va reuni toată familia, pentru că dumneavoastră vă vedeți rar cu familia, totuși. Știu că încă este minor unul dintre copiii dumneavoastră.

Un copil este acasă cu soția, unul este cu mine, aici, în București, fiind student în anul III, la Universitatea de Teatru, și va merge și el, săptămâna viitoare, acasă. Are o premieră, joacă un spectacol pe care l-a făcut chiar el – este Mojo, un spectacol care se va juca în spate, la Teatrul Național, unde este o sală mică acolo, de la un UNATC, și unde va juca această piesă. Eu am fost, săptămâna trecută, cu soția mea și cu copilul cel mic, la prima premieră. Acum este a doua premieră, dacă putem să-i spunem așa, unde sunt alți invitați – sala fiind foarte mica – și mergem, săptămâna viitoare. Probabil vor pleca împreună din București, acasă. Eu plec și în weekend – mă duc în fiecare weekend, că nu pot altfel.

Se mai discută despre demisia dumneavoastră, în Coaliție?

Da, s-a discutat de demisia mea când spuneam că trebuie să eliminăm procentul de 9,4 (la sută din PIB pentru pensii – n.r.), s-a discutat de demisia mea când solicitam majorări de pensii și anunțam viziunea.

Nu cred, și dacă se discută – atâta timp cât am susținerea președintelui partidului, Marcel Ciolacu, și a întregului partid pentru a face și a încerca să facem lucruri cât mai bune pentru cetățeni -, nu am de ce să mă tem.

Vă urez succes, sărbători fericite și un an mai bun!

Să dea Dumnezeu pentru toată lumea. Le urăm tuturor sărbători cu bine și să vină Moș Crăciun măcar cu un zâmbet pentru fiecare dintre cetățenii români, oriunde s-ar afla ei.

Autor

Adina Anghelescu

Cunoscut jurnalist de investigatii, generatia presei anilor '90, prin condeiul căreia au trecut toate marile scandaluri ale ultimilor 30 de ani. Licențiat în Drept, specializat în nișa subiectelor ... vezi toate articolele