Dr. Simona Carniciu, doctor în ştiinţe medicale şi medic specialist în diabet, nutriție și boli metabolice, a fost invitata emisiunii „Înapoi în viitor cu Andreea Perminova”.
În cadrul interviului, ea a abordat tema stilului de viață sănătos și a explicat că, în trecut, oamenii trăiau mult mai sănătos, pentru că obișnuiau să mănânce alimente cât mai puțin procesate.
„Este un lucru foarte simplu, dar și foarte complicat în aceeași măsură. Complicat pentru că nu avem educația de bază care să ne definească exact ce înseamnă un stil de viață sănătos. Și noi am avut un stil foarte sănătos până când a venit această revoluție industrială undeva în anii 1950, când a început o întreagă nebunie și au fost dezvoltate tot felul de substanțe, tot felul de alternative de a conserva alimentele, de a adăuga arome etc. Și de atunci încolo, industria alimentară s-a dezvoltat enorm, iar noi am îmbrățișat-o cu mare drag și am uitat să mai gândim practic ce înseamnă un stil de viață sănătos. Pentru că ele au venit în ajutorul nostru, dar noi am uitat să echilibrăm, aici e singura problemă.
Înainte de această revoluție, lucrurile erau foarte simple și sănătoase. Se mânca din curte, cât mai natural, nu exista fast food, cred că nici în filmele SF nu le vedeam. Și gândiți-vă că oamenii aveau o cantitate limitată de alimente și le categorizau. Aveau cereale, pe care le păstrau pentru iarnă. Apoi puneau murături, tot felul de produse pe care le punem la borcan pentru iarnă. Erau naturale, fără conservanți, fără aditivi, fără nimic”, spune medicul la „Înapoi în viitor”.
Specialistul atrage atenția că, în pofida faptului că există tot felul de recomandări cu privire la consumul cât mai multor proteine, acestea nu trebuie să depășească 25% din cantitatea de alimente consumată într-o zi.
„Nu poți să mănânci. Mai mult de 25% nu recomandă absolut niciun ghid pe lumea aceasta. Hai să facem o farfurie. O împărțim în patru. Avem, să spunem, fructul pe care nu îl mâncăm atunci, într-o proporție mai mică. După care avem legumele, care trebuie să fie cele mai multe, avem produsele cerealiere, care, la fel, ar trebui să fie cel puțin egale cu legumele, iar într-o proporție aproape la fel ca fructele trebuie să fie proteinele, produsele de origine animală.
La categoria de produse cerealiere putem include și leguminoasele, care fac parte din legume dar sunt acelea care au carbohidrați mai mulți. Vorbim de fasole, linte, care nu sunt cereale, sunt leguminoase. Apoi, cerealele le știm: ovăz, porumb, grâu, produsele din ele. Dacă mâncăm pâine, atunci hai să o echilibrăm cu ceva”, spune aceasta.
Totodată, ea mai spune că fasolea este foarte bună pentru microbiomul intestinal.
„Nu trebuie să fim mai catolici decât Papa și să avem această farfurie clară. Este vorba de timpul zilei. Dacă în întreaga zi păstrăm această proporție, este minunat. Mie îmi place să am energie toată ziua și dacă mănânci carne la prânz, te apucă boala celui tăiat de Crăciun, care devine cârnați și lebăr și etc. și este o lene teribilă, care este normală. Digestia începe, avem o digestie care este evident îngreunată, pentru că sunt alimente mai greu digerabile, inclusiv la leguminoase, care sunt sănătoase. Fasolea se digeră de la foarte greu în sus. Și am putea să ne gândim la soluții alternative. Fasolea este bună, de exemplu, mexicanii mănâncă foarte multă fasole și nu mai au probleme de digestie, nu mai au nimic. De ce? Pentru că ei pun fasole în aproape orice.
Fasolea este excelentă pentru microbiomul intestinal, am făcut programe cu fasole pentru echilibrarea microbiomului intestinal, de la două boabe pe zi până la 30 de boabe sau ceva de genul, în care îți adaugi zilnic o boabă în plus într-o mâncare, într-o salată. Asta nu înseamnă că fierbi trei boabe într-o zi. Le fierbi pe toate, le pui la congelator”, mai spune ea.
Emisiunea a fost difuzată pe platforma csid.ro – aparținând Gândul Media Network – pe pagina de Facebook CSID și, de asemenea, pe canalul de YouTube al publicației csid.ro.