SRI a declasificat dosarul intern al Revoluţiei din 1989. Eduard Hellvig: „Eroii pe care îi comemorăm astăzi, 22 decembrie, merită adevărul”

Dosarul aferent implicării cadrelor Departamentului Securității Statului (DSS) în evenimentele din 1989 a fost declasificat, la propunerea directorului Serviciului Român de Informații, Eduard Hellvig, a anunțat insituția joi, 22 decembrie 2022, când este marcată Ziua Victoriei Revoluției Române și a Libertății.

Serviciul Români de Informații (SRI) a anunțat, joi, că dosarul declasificat a făcut parte din investigațiile Comisiei „Decembrie 1989”, instituită în anul 1991 la nivelul Senatului României cu scopul de a cerceta evenimentele din Bucureşti şi din ţară din perioada 1- 31 decembrie 1989.

Potrivit reprezentanților instituției, declasificarea dosarului face parte din proiectul anunţat anterior de conducerea SRI de a aduce la lumină întregul set de documente cu privire la evenimentele din 1989, în spiritul unei depline transparenţe, cu scopul de a oferi cercetătorilor şi istoricilor instrumente de cunoaştere asupra perioadei în cauză.

Eduard Hellvig: „Fosta Securitate a avut o contribuție importantă la reprimarea sângeroasă a manifestanților anticomuniști din decembrie 1989”

Directorul SRI, Eduard Hellvig, a transmis care au fost bazele deciziei sale de a desecretiza și a publica, în format electronic, pe site-ul insituției, dosarele legate de evenimentele din 1989 aflate în custodia SRI:

„În 2015, primul an al mandatului meu, le transmiteam ofițerilor SRI faptul că este obligatoriu ca cei care vin să slujească această națiune trebuie să înțeleagă cât de greu s-au câștigat libertatea și democrația. Pentru noi ca organizație și pentru mine ca director al ei în ultimii aproape opt ani, căutarea nu s-a oprit nicio clipă. Pentru că eu cred în continuare, cu tărie, în valoarea memoriei colective, peste generații”, a transmis șeful SRI.

Potrivit lui Eduard Hellvig, înțelegerea prețului pe care unii oameni l-au plătit pentru aceste idealuri nu se poate realiza însă complet în absența unui concept-cheie: adevărul! „Și mă refer aici, în primul rând, la adevărul privitor la evenimentele sângeroase din 1989. Din păcate, sute de familii încă așteaptă răspunsuri, sute de victime încă își așteaptă liniștea, iar milioane de români încă așteaptă acest adevăr pentru a închide o dată pentru totdeauna unul din capitolele cele mai criminale ale comunismului românesc. Adevărul nu are un început sau un final. Tot așa cum el nu aparține cuiva anume. Noi toți, însă, suntem responsabili pentru rezultatul lui deplin, iar acela va fi istorie. Avem, astfel, obligația de a-l căuta continuu, cu toată energia”, se arată în declarația publicată.

„Astăzi, SRI face încă un pas pentru a sprijini sau pentru a impulsiona acest demers național. Am desecretizat și publicat pe site-ul SRI toate documentele pe care instituția noastră le mai avea în păstrare cu privire la Revoluția din 1989. Sper că prin acest demers orice frântură suplimentară de informație adusă la lumină va putea contribui la scrierea istoriei. Un semn că statul român trebuie să se scuture și să condamne cu adevărat, în sens juridic deplin, comunismul. Și nu doar comunismul, pentru că și fosta Securitate a avut o contribuție importantă la reprimarea sângeroasă a manifestanților anticomuniști din decembrie 1989. Acel aparat represiv al statului român de atunci este condamnabil pentru că avea ca prioritate apărarea Partidului Comunist și a conducătorilor săi, nu era un serviciu de informații dedicat apărării cetățenilor”, a declarat Eduard Helvig.

„Eroii pe care îi comemorăm astăzi, 22 decembrie, merită adevărul. Pentru că ei nu au luptat pentru idei abstracte sau pentru diferitele linii politice. În fapt, eroii nu au ideologie. Dar au avut idealuri, iar unul dintre ele era adevărul. Tineri, civili sau militari, oameni nevinovați care au pierit în sângeroasele zile ale lui Decembrie 1989 sunt sigur că s-au regăsit în același rai al oamenilor buni. Pentru familiile celor care au pierdut atunci un om drag este în continuare crucial ca responsabilitățile să fie partajate clar și asumate fără echivoc”, a transmis Eduard Hellvig.

Ce conțin dosarele desecretizate

Dosarul Fond Documentar Comisia „Decembrie 1989” conţine treisprezece volume și a fost creat în urma corespondenței cu Comisia „Decembrie 1989” a Senatului României în 1991 și 1992, toate numele fiind însă anonimizate.

Documentele sunt distribuite în cadrul dosarului astfel:

• volumul 1 – corespondență cu Comisia şi copii după documente elaborate de unitățile centrale din decembrie 1989;
• volumul 2 – copii după documente elaborate de unități județene din decembrie 1989;
• volumul 3 – copii după documente elaborate de unitățile județene din decembrie 1989;
• volumul 4 – corespondență cu Procuratura României şi Comisia „Decembrie 1989”;
• volumul 5 – corespondență cu Comisia „Decembrie 1989” privind comunicările către Televiziunea Română în ziua de 22 decembrie 1989 şi în zilele următoare transmise de unitățile fostului DSS;
• volumul 6 – documente referitoare la casete video, audio şi material fotografic realizate de fostele unități DSS;
• volumul 7 – documente referitoare la datele pe care le deținea fosta unitate specială „R” (comunicații şi interceptări radio);
• volumul 8 – documente întocmite de SRI referitoare la activitatea cadrelor fostului DSS, care în perioada 15-22 decembrie 1989 au efectuat misiuni;
• volumul 9 – situații numerice ale cadrelor din unitățile centrale şi teritoriale ale fostului DSS, situație privind cadrele militare din fostul DSS decedate sau rănite în timpul Revoluției, precum şi copii după documente întocmite în decembrie 1989;
• volumul 10 – copii după documente întocmite de unitățile fostului DSS;
• volumul 11 – copii după documente întocmite de unitățile fostului DSS;
• volumul 12 – copii după documente întocmite de unitățile fostului DSS;
• volumul 13 – copii după documente întocmite de unitățile fostului DSS.

Dosarul poate fi accesat şi descărcat aici.