EXCLUSIV | 2023, sub semnul schimbărilor climatice. Specialist în fenomene extreme: „Mă aștept să fie un an cu valuri de căldură și temperaturi-record. Deja vedem temperaturi record pentru ianuarie”

Fără zăpadă la munte, dar cu ghiocei și pomi înmuguriți în luna lui Gerar. Anul 2023 a început cu temperaturi-record pentru această perioadă a anului, 2 ianuarie fiind cea mai caldă zi de ianuarie din istorie, potrivit măsurătorilor înregistrate la 17 staţii meteo din țară. Deși deocamdată nu există o prognoză clară pentru anul care tocmai a început, specialiștii susțin că 2023 nu va fi lipsit de fenomene extreme, precum valuri de căldură, dar și furtuni extreme. Bogdan Antonescu, expert în fenomene meteorologice extreme, a vorbit pentru Gândul despre schimbările climatice, tot mai vizibile de la un an la altul, dar și despre felul în care acestea ne influențează deja viața.

Expertul susține că, dacă despre valurile de căldură se știe că sunt o consecință clară a schimbărilor climatice, în cazul fenomenului de grindină de mari dimensiuni, respectiv a tornadelor, subiectul este unul deschis cercetărilor. Există însă în prezent studii care arată că frecvența de apariție a grindinei va crește în viitor.

Bogdan Antonescu spune că ține de fiecare în parte, prin ceea ce face, să reducă efectele drastice ale schimbărilor climaterice, însă mărturisește că cel mai important rol îl au politicienii, în deciziile cărora stau investițiile alocate acestui sector, unul lăsat de multe ori la capitolul „și altele.”

La rândul său, Mihai Stoica, specialist în politici de mediu și directorul executiv al Asociației „2Celsius”, a spus, pentru Gândul, că România, dar și întreaga Europă trebuie să facă tranziția la o economie cu emisii reduse de carbon.

Mihai Stoica susține însă că, pentru a ne atinge obiectivele, avem nevoie de instituții puternice, care să facă strategii, să gândească pe termen lung și să pună în aplicare planuri.

„Schimbările care nouă ni se par mici perturbă vremea normală”

Bogdan Antonescu spune că este greu de făcut de acum o prognoză pentru 2023, dar analiza anului 2022 arată că a fost printre cei cu temperaturile cele mai ridicate, cu valuri de căldură, secetă și incendii de vegetație.

Ianuarie a debutat cu temperaturi ridicate pentru a doua lună de iarnă și ar putea să fie chiar recorduri doborâte cu peste 5 grade față de recordurile anterioare, a subliniat specialistul.

”Chiar dacă 2022 nu a fost un an-record în ceea ce privește temperatura medie globală – depinde acum de ce date folosim, a fost al cincilea sau al șaselea cel mai cald an de când avem măsurătorile -, schimbările climaterice au avut un impact destul de mare în Europa. Apoi, schimbările care nouă ni se par destul de mici în viața de zi cu zi, la nivel climatic sunt lucruri deosebit de importante, pentru că perturbă tot ceea ce înseamnă vreme normală.

O schimbare foarte mică la nivelul climei înregistrată la nivel global are consecințe destul de mari. În 2022, pe lângă valurile de căldură, am avut perioade cu secetă extinsă și incendii de vegetație. Genul acesta de fenomene îl vom observa și în viitor. Mă aștept ca și 2023 să fie un an cu valuri de căldură, probabil iarăși vom vedea temperaturi-record.

Deja vedem temperaturi record pentru luna ianuarie, începutul lunii ianuarie fiind destul de cald în majoritatea Europei și o să vedem deja recorduri doborâte cu peste 5 grade față de recordurile anterioare. Asta nu înseamnă că nu o să avem în continuare și furtuni extreme care să producă grindină de mari dimensiuni, vânt intens, chiar și tornade. Furtunile care produc grindina de mari dimensiuni pot fi legate de schimbările climatice.

Știm destul de multe despre valurile de căldură și știm că ele sunt o consecință clară a schimbărilor climatice. A crescut frecvența de apariție, temperatura maximă, intensitatea valurilor de căldură, durata.

Pentru fenomenele gen grindină, tornadă, lucrurile nu sunt foarte clare, este un subiect activ în cercetare. Există însă studii care arată că, în viitor, o să crească frecvența fenomenului de  grindină”, a explicat Bogdan Antonescu.

„Totul pornește de la schimbările în concentrația gazelor cu efect de seră”

Specialistul spune că ține de fiecare dintre noi să diminuăm emisiile gazelor cu efect de seră, să încercăm să utilizăm energie regenerabilă, dar reducerea impactului schimbărilor climatice ține mai mult de clasa politică, pentru că măsurile importante de acolo trebuie să vină.

Nu mai sunt neapărat o problemă științifică, ci una care ține cel mai mult de clasa politică, pentru că știm ce se întâmplă în atmosferă, știm care sunt consecințele, avem proiecții climatice.

Ideal ar fi să nu creștem temperatura medie globală peste 1,5 grade Celsius, pentru că atunci lucrurile se vor schimba substanțial.

Evident, fiecare dintre noi trebuie să facă ceva în viața de zi cu zi, adică să înțelegem că schimbările climatice reprezintă cu adevărat o problemă”, a mai spus expertul Bogdan Antonescu.

„Trebuie să se schimbe rapid modul cum producem și consumăm energie”

Mihai Stoica, directorul executiv al Asociației „2Celsius” – organizație europeană de advocacy și de cercetare centrată pe schimbările climatice din Europa Centrală și de Est – spune, pentru Gândul, că „războiul din Ucraina ne-a determinat să ne dăm seama că am întârziat în a renunța la consumul de combustibili fosili.”

Specialistul susține că trebuie să fie o schimbare la 180 de grade în economia românească și că, mai presus de toate, este nevoie de instituții puternice și nu de un stat slab, fără perspective și strategii pentru cetățenii săi.

„De-a lungul timpului, ne-am focusat foarte mult asupra acțiunii individuale și mi se pare greșit. Responsabilitatea cea mai mare este la companiile care produc combustibili fosili. De la companii trebuie să se schimbe ceva și acolo va avea schimbarea impactul cel mai mare. Ceea ce trebuie să se întâmple în economie, în general, este o schimbare de 180 de grade.

Ușor-ușor, trebuie să renunțăm la combustibilii fosili. Trebuie să facem pasul către renunțarea la foarte mult din cum ne-am construit economia până acum. Cum consumăm energie, cum producem energie, toate lucrurile astea trebuie să se schimbe foarte-foarte repede, pentru că ce am făcut între timp a fost să amânăm.

În România, din 2016 nu s-au mai instalat capacități de producție de energie regenerabilă mare. Avem bani europeni pe care putem să-i cheltuim acum pentru eficiență energetică și aici vorbesc în principal de clădiri. Trebuie să ne uităm la metan, care este foarte, foarte important până în 2030 ca să ne atingem țintele”, a explicat Mihai Stoica.

„Gazul nu va mai fi niciodată la fel de ieftin ca înainte de războiul din Ucraina”

Specialistul în politici de mediu crede că ”punctul pe i” ar trebui pus pe emisiile de metan, iar la nivel global, pe emisiile din transport.

”În România nu avem politici care să adreseze aceste emisii din transport. Importăm mașini second-hand din țările care deja renunță la ele pentru că sunt vechi și poluante și au politici care nu le mai permit să meargă cu ele prin orașe sau prin anumite zone.

Gazul nu o să mai fie niciodată atât de ieftin precum a fost înainte să înceapă războiul din Ucraina. Pentru asta trebuie să ne pregătim noi și întreaga Europă: să facem tranziția la o economie cu emisii reduse de carbon. Deși vorbim de chestia asta de 20-30 de ani, acum este imperativ necesar, pentru că și oamenii și-au dat seama că nu-și vor mai permite costurile.

Sunt foarte multe fonduri pe care, cel puțin în România, le avem la dispoziție ca să facem schimbările astea. Dar avem nevoie de instituții puternice, pentru că noi ne definește, în principal, un stat slab. Instituțiile-cheie ale statului român sunt slabe, sunt cele care ar trebui să facă strategii, să gândească pe termen lung, care ar trebui să pună în aplicare planuri. Și asta nu se întâmplă la nivelul la care avem noi nevoie”, a mai spus directorul executiv al Asociației „2Celsius.”

Care este impactul încălzirii globale

Potrivit informațiilor publicate pe consilium.europa.eu, cele mai recente date furnizate de oameni de știință de renume arată schimbări fără precedent în climatul mondial. Conform celui mai recent raport al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), încălzirea globală provoacă schimbări tot mai mari și, în unele cazuri, ireversibile ale modelelor de precipitații, ale oceanelor și ale vânturilor în toate regiunile lumii.

Pentru Europa, raportul prevede o creștere a frecvenței și intensității fenomenelor meteorologice extreme, inclusiv a valurilor de căldură marină, și avertizează că o creștere cu 2 grade Celsius a temperaturii va avea efecte critice pentru natură și oameni.

Creșterea temperaturilor și intensificarea fenomenelor meteorologice vor genera, de asemenea, costuri uriașe pentru economia UE și vor afecta capacitatea țărilor de a produce alimente.

Cu toate acestea, potrivit oamenilor de știință, acțiunea umană poate schimba cursul evenimentelor. Reducerea imediată, rapidă și pe scară largă a emisiilor de gaze cu efect de seră și atingerea unui nivel net al emisiilor de CO2 egal cu zero au potențialul de a limita schimbările climatice și efectele acestora.

Până în 2017, UE și-a redus emisiile cu aproape 22% față de 1990

Uniunea Europeană a adoptat o legislație ambițioasă în mai multe domenii de politici, pentru a-și pune în aplicare angajamentele internaționale privind schimbările climatice. Țările UE au stabilit obiective obligatorii privind emisiile pentru sectoarele-cheie ale economiei, în vederea reducerii substanțiale a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Până în 2017, UE și-a redus emisiile cu aproape 22% față de 1990, atingându-și obiectivul pentru 2020 cu trei ani înainte de termen.

În decembrie 2020, având în vedere angajamentul Uniunii Europene de a-și spori nivelul de ambiție în materie de climă în conformitate cu Acordul de la Paris, liderii UE au aprobat un obiectiv obligatoriu de reducere internă netă cu cel puțin 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, comparativ cu 1990.

În aprilie 2021, Consiliul și Parlamentul au ajuns la un acord provizoriu cu privire la Legea europeană a climei, care vizează transpunerea în legislație a obiectivului de reducere a emisiilor pentru 2030. Acordul a fost adoptat de miniștrii UE în iunie 2021.

Greta Thunberg: „Oamenii ar trebui să trateze criza ecologică la fel cum au tratat-o și pe cea a coronavirusului”

Într-un interviu acordat BBC, Greta Thunberg spune că lecțiile învățate din pandemie ar trebui să ne ajute să dăm o importanță similară și celeilalte crize majore cu care se confruntă omenirea.

Tânăra care a devenit faimoasă pentru activismul său de mediu spune că lumea trebuie să „acționeze cu forța necesară” pentru a rezolva problemele ecologice cu care se confruntă planeta. Ea nu crede că „planurile de recuperare verzi” pot rezolva problema schimbărilor climatice.

Lumea se află într-un punct de cotitură în ce privește problemele legate de climă și rasism. Nu putem să continuăm să ascundem aceste nedreptăți imense”, a mai spus activista.

Greta Thunberg crede că singurul mod în care putem reduce emisiile de carbon la nivelul la care este necesar pentru a salva planeta este prin schimbări fundamentale în felul în care ne trăim viețile, începând cu țările dezvoltate. Ea nu crede, însă, că liderii politici sunt capabili să ia astfel de măsuri dure.

Cuvinte precum verde, sustenabil, prietenos cu mediul sau organic sunt astăzi atât de des și de greșit folosite încât au ajuns să fie golite de conținut și de înțeles. Ele pot însemna absolut orice, de la defrișări până la industriile cărnii, aviației sau mașinilor. Criza ecologică și climatică nu poate fi rezolvată în cadrul sistemelor politice și economice pe care le avem acum”, a completat Greta Thunberg.

CITEȘTE ȘI:

2 ianuarie, cea mai caldă zi din istoria măsurătorilor la 17 staţii meteo din ţară / Unde a fost cea mai înaltă temperatură din România

Temperaturi record în întreaga țară! A fost cea mai caldă zi de 31 decembrie

EXCLUSIV | De ce trecem de la caniculă de cod roșu la furtuni. Director ANM: „Cel mai cald la noi în țară a fost în acest secol. Ploile de vară vor avea caracter torențial, cu cantități mari de apă într-un timp foarte scurt”