Conducerea Ambasadei României la Viena este asigurată, de aproape o lună, de însărcinatul cu afaceri ad interim, după ce ministrul Afacerilor Externe l-a chemat în țară pe ambasadorul Emil Hurezeanu. Ministerul Afacerilor Externe a explicat, într-un răspuns transmis la solicitarea Gândul, că situația a rămas neschimbată din 9 decembrie 2022 și că decizia a fost ”un gest politic”, pentru a evidenția dezacordul ferm față de refuzul Austriei de a accepta aderarea României la Schengen, dar și pentru a transmite că va urma o perioadă în care relațiile cu acest stat vor fi diminuate.
În urma votului negativ dat de oficialii austrieci la aderarea României în spațiul Schengen, în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 8 decembrie 2022, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, l-a chemat în țară pentru consultări, în 9 decembrie, pe ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al României în Austria, Emil Hurezeanu. De atunci, conducerea Ambasadei României la Viena este asigurată de însărcinatul cu afaceri ad interim, au precizat oficialii MAE.
Potrivit cutumelor diplomatice, decizia părții române a reprezentat un gest politic de evidențiere a poziției României de dezacord ferm cu conduita Austriei și a indicat decizia de diminuare a nivelului actual al relațiilor cu acest stat”, a explicat MAE decizia din decembrie 2022, la solicitarea Gândul.
După decizia României de a-și chema ambasadorul din Austria, oficialii austrieci au solicitat o întâlnire pentru a discuta pe tema aderării României la spațiul Schengen. Discuțiile au avut loc în 12 decembrie 2022, la Bruxelles, în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Externe, între ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, și ministrul federal pentru Afaceri Europene și Internaționale al Austriei, Alexander Schallenberg.
„În cadrul întrevederii bilaterale, ministrul Aurescu a reiterat poziția părții române referitoare la votul negativ al Austriei cu privire la Decizia de aderare a României la spațiul Schengen, arătând că România va utiliza toate căile disponibile de deblocare a situației create și că este necesară, din partea Austriei, adoptarea unei atitudini constructive și îndreptate spre cooperare, precum și reconsiderarea poziției sale, pentru depășirea impasului creat prin votul exprimat în Consiliul JAI din 8 decembrie 2022. Cei doi miniștri au convenit să rămână în contact”, a precizat MAE.
După decizia din cadrul Consiliului JAI, în 8 decembrie, Ministerul Afacerilor Externe respingea ferm poziția Austriei de a bloca intrarea României în Schengen, considerând că este ”total inadmisibil” votul negativ.
„Austria s-a singularizat și autoizolat în cadrul Uniunii Europene. MAE consideră că acest rezultat este complet injust și lipsit de orice motivare obiectivă, mai ales în condițiile în care România a acționat cu deschidere și transparență în relația cu toți partenerii europeni, inclusiv Austria, iar gradul de pregătire a țării noastre în aplicarea prevederilor acquis-ului Schengen a fost confirmat, în repetate rânduri, de experții UE și ai statelor membre, cel mai recent cu prilejul celor două misiuni de evaluare care au avut loc în lunile octombrie și noiembrie 2022”, transmitea atunci MAE.
O zi mai târziu, MAE îl chema în țară pentru consultări pe ambasadorul României în Austria. Emil Hurezeanu este șeful misiunii diplomatice la Viena din iunie 2021, iar anterior, din 2015, a ocupat această funcție în Germania.
Potrivit datelor MAE, care citează cifrele oficiale date publicității anual de către Institutul Național de Statistică din Austria, la 1 ianuarie 2022 erau înregistrați oficial 138.390 de cetățeni români, cu 6.602 mai mulți decât la data similară a anului anterior. În acest fel, România își consolidează poziția a doua în clasamentul statelor de proveniență ale cetățenilor străini din Austria. În ceea ce priveşte distribuţia regională, cei mai mulţi români trăiesc în landurile Viena, Austria Superioară, Austria Inferioară şi Stiria.
În Viena locuiesc aproximativ 45.000 de români, conform datelor autorității locale, citate de românca Ramona Miletic, care este din 2019 consilier local, iar la finalul anului 2020 a fost aleasă viceprimar al districtului vienez – echivalentul sectoarelor din București – Simmering, sectorul cu numărul 11, care are cu o populație de aproape 100.000 de locuitori. Potrivit acesteia, românii și-au exprimat nemulțumirea că țara lor natală nu a intrat în spațiul Schengen.
Primarul general al Vienei, Michael Ludwig, le-a transmis românilor și bulgarilor care trăiesc în Viena sprijinul ferm de susținere a aderării la Schengen a celor două țări care, în urma opoziției Austriei.
CITEȘTE ȘI: