Ministrul Educației, Ligia Deca, anunța, în decembrie, a doua amânare din mandatul său a prezentării modificărilor aduse controversatelor proiectele ale legilor educației, până ”după sărbătorile de iarnă”, un motiv fiind și că acestea trebuie discutate într-o perioadă în care nu este vacanță. Elevii și profesorii au revenit de luni la școală, dar noile proiecte ale legilor educației mai așteaptă cel puțin o lună până să fie finalizate și puse în dezbatere.
Potrivit calendarului noilor legi ale educației, decis în ședința Coaliției de guvernare și confirmat, pentru Gândul, de oficiali din Ministerul Educației, până la 1 februarie, specialiștii din minister vor lucra la forma finală a proiectelor de legi cu experții din PNL, PSD și UDMR. Un draft al proiectelor a fost prezentat de ministrul Ligia Deca la ședința Coaliției de marți.
Proiectele vot fi puse apoi în dezbatere publică, iar până pe 15 februarie ar trebui să fie aprobate de Guvern și trimise la Parlament.
Dacă toate datele vor fi respectate, partidele din Coaliție estimează că proiectele ar putea fi adoptate de Parlament până în 15 martie.
Surse oficiale susțin că intenția este ca noile legi ale educației să fie adoptate cât timp mai este prim-ministru liberalul Nicolae Ciucă, înainte de rotația premierilor și preluarea conducerii Executivului de către președintele PSD, Marcel Ciolacu.
Potrivit variantei de lucru a proiectelor legilor educației, prezentată în Coaliție, ministrul Ligia Deca propune schimbări în ceea ce privește examenul de Bacalaureat. Dacă fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, propunea un Bacalaureat cu o singură probă pentru toate materiile, Ligia Deca vrea o probă scrisă și una orală, separat, doar la Limba și literatura română, potrivit unor surse citate de observatornews.ro.
În cazul admiterii la liceu, ministrul Educației ar propune ca aceasta să fie făcută în continuare prin repartizare computerizată, pe baza rezultatelor de la Evaluarea Națională, dar să existe și examen de admitere separat la liceele cu concurență foarte mare.
Acestea sunt însă propuneri care ar putea fi modificate până la varianta finală, estimată că va fi făcută publică în februarie
Actuala Lege a educației este în vigoare din 2011 și de atunci a suferit peste 100 de modificări, aduse pe rând de miniștrii Educației, ajungând cel mai corectat și completat act normativ din ultimul deceniu.
În iulie 2021, proiectul ”România Educată” al președintelui Klaus Iohannis, asumat prin memorandul de Guvern, venea cu promisiuni de schimbare fundamentală în educație și cu termene clare. Schimbarea era așteptată de la Sorin Cîmpeanu, ministrul în funcție la momentul lansării proiectului ”România Educată”, și de la Guvernul Cîțu, apoi de la Guvernul Ciucă.
Programul de guvernare are printre măsuri implementarea proiectului „România Educată”, inclus ca angajament și în Strategia Națională de Apărare a Țării, adoptată de Parlament și asumată de Guvern. Reforma în educație este, așadar, o obligație asumată în scris a fiecărei instituții a statului care are puterea să pună în siguranță prin lege viitorul educației.
De un an și jumătate, schimbarea vechii Legi a educației se lasă așteptată. O primă variantă de schimbare a Legii educației a fost prezentată public de Sorin Cîmpeanu în iulie 2022, însă a fost criticată și contestată de profesori, de elevi și de experți în educație. Fostul ministru aducea nu unu, ci două proiecte ale educației – separat pentru învățământul preuniversitar și pentru cel universitar.
Ministrul vorbea atunci de o aprobare în Parlament până la finalului acestui an, pentru ca o parte din prevederi să intre în vigoare din anul şcolar 2023-2024, implementarea integrală fiind prevăzută până în 2027.
Proiectele Cîmpeanu au stat în dezbatere publică din iulie până în august. În aproximativ o lună și jumătate de consultare publică, au adunat mii de propuneri de îmbunătățire. Au urmat cereri de la zeci de profesori universitari şi peste 100 de personalităţi de prelungire până în toamnă a perioadei de consultare publică a proiectelor de legi ale educației.
La începutul anului școlar, în luna septembrie, Sorin Cîmpeanu anunța schimbări în proiecte, conform propunerilor primite, și promitea că va face publice noile legi la jumătatea lunii. Variantele noi ale celor două proiecte ale legilor educației nu au mai ajuns însă să fie cunoscute, pentru că ministrul Sorin Cîmpeanu a demisionat pe 29 septembrie 2022, în urma scandalului de plagiat.
Din 3 octombrie 2022, ministru al Educației este Ligia Deca, fost consilierul prezidențial și coordonatorul proiectului ”România Educată” al președintelui Klaus Iohannis. Prioritatea mandatului, spunea Ligia Deca, este să finalizeze legile educației, pentru care s-au primit peste 9.000 de amendamente.
La preluarea mandatului la Educație, premierul Nicolae Ciucă i-a cerut Ligiei Deca să prezinte proiectele în Guvern până pe 31 octombrie. Cu două zile înainte de termenul limită, noul ministru anunța însă prima amânare a prezentării proiectelor, pentru două săptămâni. Justificarea era că trebuie ”cu atenție” să treacă prin toate cele 9.000 de amendamente aduse proiectelor, deși fostul ministru anunțase în septembrie că forma consolidată este gata.
Nici după cele două săptămâni, proiectele cu amendamentele aduse nu au ajuns să fie prezentate.
În decembrie, când parlamentarii votau bugetul de stat pentru 2023, ministrul Educației anunța a doua amânare din mandatul său a prezentării proiectelor legilor educației, până ”după sărbătorile de iarnă”.
Dezbaterea publică trebuie să aibă loc ”într-o perioadă de activitate inclusiv şcolară” și noul ministru trebuie să aibă timpul necesar pentru discuţii cu actorii principali, argumenta Lidia Deca a doua amânare în două luni și jumătate, care venea după o altă amânare a fostului ministru Cîmpeanu.
Oricum, schimbările din învățământ, chiar dacă sunt făcute în 2023, se vor aplica din anul școlar 2024-2025, completa ministrul Educației.
Inițiatorii unor politici publice în învățământ estimau încă din decembrie că abia în luna februarie 2023, legile educației ar putea prinde, cât de cât, contur.
CITEȘTE ȘI: