EXCLUSIV VIDEO | Povești neștiute despre Cartierul Primăverii, interzis de Ceaușescu, locuit de șase șefi de stat. „S-a ridicat pe un act de corupție. Carol al II-lea l-a pus pe primar să cumpere Parcul Jianu, la un preț de zece ori mai mare”

Cartierul Primăverii a trecut, în cei aproape 90 de ani de la construirea primelor case, de la statutul de cartier muncitoresc, pentru angajații uzinei de gaze a Bucureștiului, la zonă interzisă, destinată doar nomenclaturii comuniste, privilegiaților reuniți în jurul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej și apoi în jurul lui Nicolae Ceaușescu, unde românii de rând nu aveau dreptul să calce, pentru ca mai apoi să devină centru rezidențial de lux. De-a lungul timpului, șefi de stat, activişti de partid şi şefi ai Securităţii au locuit în zona exclusivistă din nordul Capitalei. Cartierul situat în inima Bucureștiului a adunat de-a lungul vremii povești ale locurilor și locatarilor, unele cunoscute tuturor, altele rămase doar în poveștile spuse de cunoscătorii locului.

Șase șefi de stat au locuit în Cartierul Primăverii, de la regele Carol al II-lea la Gheorghiu-Dej și Nicolae Ceaușescu, urmați, pe rând, după căderea comunismului, de Ion Iliescu, Traian Băsescu și Klaus Iohannis. Tot în Cartierul Primăverii, pe strada Mircea Eliade, a cumpărat teren și regele Mihai I.

Cartierul a început să se contureze după contractul de vânzare-cumpărare din 23 septembrie 1933, încheiat între bancherul Aristide Blank, proprietar al băncii Marmorosch Blank, și primarul de atunci al Bucureștiului, Dem I. Dobrescu (edil în perioada 1929-1934).

”Cartierul Primăverii s-a ridicat pe un act de corupție

Achiziția s-ar fi făcut însă la sume de zece ori mai mari decât valoarea reală, la intervenția regelui Carol al II-lea, care ar fi primit ulterior o impresionantă vilă din Cartierul Primăverii, unde a locuit o vreme cu Elena Lupescu.

„Este interesantă și istoria acestei clădiri, dar și istoria cartierului. Aici a locuit regele Carol al II-lea, împreună cu Elena Lupescu. Acest cartier s-a ridicat pe un act de corupție. Tatăl acestui cartier este regele Carol al II-lea și să vă spun de ce. Din camarila regelui Carol al II-lea făcea parte și Aristide Blank, care era patronul Marmorosch Blank. Banca era în faliment, Carol al II-lea l-a ajutat pe Aristide Blank să iasă din faliment și l-a pus pe primarul general Dem I. Dobrescu să cumpere Parcul Jianu.

Parcul Jianu are în jur de 30 și ceva de hectare și este, actualmente, Cartierul Primăverii. Din Parcul Jianu fac parte circa 400 de imobile, astăzi, și vreo o sută de blocuri, plus Parcul Bordei. A cumpărat acest teren Primăria Capitalei, la un preț de vreo zece ori mai mare decât prețul normal, și, sigur, Parcul Bordei l-a declarat de utilitate publică, l-a cumpărat și în scop de parc.

Tatăl acestui cartier a fost marele arhitect, profesor universitar și academician Octav Doicescu. El a proiectat toate casele și toată împărțirea acestui cartier, la timpul respectiv, pe timpul lui Dem. I. Dobrescu. În anii ’30, el era arhitect-șef  la Primărie și și-a construit și el o casă. Acest mare arhitect a fost și membru al Academiei Române, cetățean de onoare al orașului New York.

El a dat denumirea cartierului, în anii ’60 – Cartierul Primăverii, are și o placă de comemorare – și n-are nicio conotație comunistă, nici pe departe”, povestește inginerul constructor și fostul senator Marius Marinescu.

„Ceaușescu avea cinci obsesii: casă cu foișor, piscină, cinematograf, cramă și adăpost antiaerian”

Fostul senator a vorbit și despre Palatul Primăverii, construit la mijlocul anilor ‘60 și cunoscut și sub denumirea de „Casa Ceaușescu”. Timp de 25 de ani, aceasta a fost reședința privată a familiei Ceaușescu, rămânând una dintre cele mai semnificative clădiri din Cartierul Primăverii.

„La adresa Primăverii numărul 50 a locuit familia Ceaușescu din anii ’65, fiindcă a devenit secretar general pe 19 martie 1965, când a murit Gheorghe Gheorghiu-Dej și s-a mutat aici cu familia, adică Ceaușescu, Elena Ceaușescu, Zoia, Nicu și Valentin. La intrare, undeva în stânga, era o căsuță mai mică, unde stăteau părinții lui Ceaușescu, Lixandrina, Andruță și mama Elenei Ceaușescu, Alexandrina Petrescu. Ce este foarte interesant: vila nu este așa grandioasă cum s-ar părea. Dacă ne uităm la casa lui Adrian Videanu, fostul primar general al Capitalei, o să vedem că e mult mai mare decât aceasta, seamănă cu Casa Poporului.

Ceaușescu avea cinci obsesii: îi plăcea să aibă un foișor – și vedeți că are foișor această casă, la fel ca și toate vilele care îl deserveau pe Ceaușescu. Și la Neptun, Nufărul sau Palatul Foișor, de la Predeal, și Palatul Cotroceni – toate au foișor. Toate au piscină, fiindcă era bolnav și făcea foarte multă mișcare seara, avea și un diabet accelerat. De asemenea, are cinematograf, are cramă – sunt anumite lucruri pe care le-a avut arhitectul în gândire. Are și această vilă un adăpost antiaerian, din casă cobori în adăpostul antiaerian și pe sub noi este un tunel, care leagă acest cartier de Palatul Cotroceni, de Casa Poporului, de buncărul antiatomic.

Mai are un tunel care duce tot din această casă la Club Bazin – acum îi spune Clubul Floreasca -, unde Ceaușescu să întâlnea cu apropiații, membri din Biroul Permanent și stabileau destinul României.

La Clubul Bazin, pe Lacul Floreasca, este o ieșire și o intrare în tunel. Aici erau parcate două șalupe întotdeauna – o șalupă a Securității și o șalupă pentru Nicolae Ceaușescu. Ceaușescu venea pe jos din adăpostul antiaerian, de sub vila Primăverii 50 – este distanță mică, în jur de 100 și ceva de metri -, printr-un tunel iluminat, bine întreținut, se urca în șalupă și făcea o plimbare pe lac”, a detaliat Marius Marinescu.

„La Centrul de Comandă al Cartierului Primăverii se luau cele mai importante decizii”

Marius Marinescu a precizat că la Clubul Bazin – denumit, în prezent, Clubul Floreasca – a fost în comunism Centrul de Comandă al României, unde „se luau cele mai importate decizii” și se organizau petreceri pentru familia dictatorului.

„La Centrul de Comandă al Cartierului Primăverii, al României, venea Ceaușescu, în fiecare seară, cu Biroul Politic Executiv, din 1978, de când s-a construit acest club, și până în ’89. Aici se luau cele mai importate decizii și se transformau în forurile superioare, ulterior. La parter, era restaurantul, aici mergea Ceaușescu în fiecare seară. Aici se organizau și diverse petreceri, de ziua lui Ceaușescu, a Elenei Ceaușescu, de Anul Nou.

În partea dreaptă este o piscină – Ceaușescu nu mergea la această piscină, fiindcă avea piscină acasă, nu voia să fie văzut de alte persoane. În spate, este un teren de tenis – din când în când, Ceaușescu mai juca volei, nu juca tenis. Curtea imobilului în care a locuit Nicolae Ceaușescu se întindea până în strada Moliere. Pe cealaltă stradă este Mircea Eliade, în continuare cu Bulevardul Primăverii. Curtea a fost distrusă, s-au săpat gropi, s-au construit blocuri.

Este un bloc acolo cu șase-șapte niveluri – s-a distrus acest monument istoric, din păcate. Trebuia să rămână așa cum a fost el inițial, cum a fost construit din 1965 – teren, curte. Curtea era foarte bine amenajată. Îmi aduc aminte că înainte de ’90 – am înțeles că și acum mai sunt niște păuni, veneau și la mine în curte, că eu locuiesc cam la 200 de metri distanță – era zonă liniștită și frumoasă, cu bune și rele”, a dezvăluit inginerul constructor.

„Vila în care locuiește Klaus Iohannis a fost ridicată în anii ’50 pentru Gheorghe Gheorghiu-Dej”

Inginerul constructor a povestit și despre Vila Lac 3, în care a locuit fostul președinte Traian Băsescu, iar acum stă Klaus Iohannis. Istoria clădirii începe în urmă cu mai bine de 70 de ani și este legată de liderul comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej.

Vila în care locuiește domnul Klaus Iohannis, președintele nostru, a fost ridicată în anii ’50, pentru Gheorghe Gheorghiu-Dej. Aceasta este vila în care a locuit Gheorghe Gheorghiu-Dej, a locuit Traian Băsescu și acum locuiește domnul Klaus Iohannis. Lângă această vilă mai este încă o vilă, Vila Lac 2. Vila era construită, inițial, pentru fetele lui Gheorghe Gheorghiu-Dej – Lica (Vasilica Gheorghiu – n.r.)  și Tanții (Constantina Gheorghiu – n.r.). Nu era spațiu suficient și s-a construit și Vila Lac 1, Palatul Primăverii.

N-au mai apucat să se mute, fiindcă Gheorghe Gheorghiu-Dej a murit pe 19 martie 1965 – a fost iradiat, sunt mai multe variante. În perioada de după decesul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, această vilă a devenit vilă de protocol. Cele două vile – Lac 2 și Lac 3 – au fost vile de rang 2, fiindcă erau cazați, de obicei, președinți sau șefi de stat de rang 2, erau cazați dictatori”, a mai spus Marius Marinescu.

Și fostul președinte Ion Iliescu a primit, după terminarea mandatului, o locuință tot în Cartierul Primăverii.

„Imediat după evenimentele din ’89 și în ziua de astăzi, la etaj locuiește domnul Ion Iliescu, cu soția. La parter, locuiește medicul care a avut grijă de domnia sa – cred că și astăzi se întâmplă lucrul acesta. Este aici, în Cartierul Primăverii, Mircea Eliade, colț cu Jean Monnet. Domnul Ion Iliescu a fost fiul de suflet a lui Nicolae Ceaușescu. Nicolae Ceaușescu l-a ajutat când era copil, l-a trimis la școală, la Moscova”, a dezvăluit Marius Marinescu.

Controversatul proiect de schimbare a denumirii Bulevardului Primăverii

În urmă cu o lună, Cartierul Primăverii s-a aflat în mijlocul unui scandal, după ce consilierii generali PNL ai Capitalei au propus schimbarea numelor Bulevardului Primăverii și străzii Herăstrău în Bulevardul Monica Lovinescu și strada Virgil Ierunca.

Nemulțumiți de această situație, localnicii au semnat zeci de petiții pentru păstrarea denumirilor actuale ale celor două artere, situate în inima Bucureștiului. Localnicii au susținut că denumirile actuale nu au nicio conotație comunistă, care să justifice schimbarea cu numele a „două dintre cele mai cunoscute nume ale exilului românesc anticomunist”, așa cum și-au argumentat inițiatorii propunerea de schimbare.

În final, propunerea de schimbare a denumirilor Bulevardului Primăverii și a străzii Herăstrău a fost retrasă de pe lista proiectelor supuse aprobării Consiliului General al Municipiului București, chiar la propunerea unuia dintre inițiatorii controversatului proiect, Răzvan Socolovici, liderul grupului PNL din CGMB.

„Vom reveni cu el în momentul în care vom avea toate demersurile necesare pentru a fi votat de către toți membrii CGMB”, a spus liderul grupului PNL din CGMB, Răzvan Socolovici, precizându-se faptul că denumirile „Bulevardul Monica Lovinescu” și „strada Virgil Ierunca” ar putea fi atribuite unor alte artere din Capitală.