România este pe primul loc în Europa la creșterea cheltuielilor, dar și cea mai ieftină țară din UE. Analist financiar: „Puterea de cumpărare a românilor crește accelerat”

România are cele mai mici prețuri din Uniunea Europeană la mai multe categorii de produse și servicii, conform celor mai recente date, pe 2021, privind puterea de cumpărare comparativ cu statele membre, date publicității vineri de Institutul Național de Statistică (INS). Cum veniturile românilor, chiar dacă sunt în creștere în ultimii ani, sunt mai mici decât în alte state din UE, puterea de cumpărare a românilor nu este pe primele locuri la nivel european. Analistul financiar Adrian Codirlașu, vicepreședinte Asociației CFA România, a explicat pentru Gândul cum au evoluat veniturile românilor în ultimii 15 ani, făcând și o scurtă prognoză privitoare la anul în curs.

În România s-a înregistrat, în 2021, cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final al gospodăriilor populației, în cadrul statelor membre, acesta fiind cu 45% mai mic decât media UE, urmată de Bulgaria (44% sub media UE) și Polonia (40% sub media UE), conform datelor INS, publicate vineri.

Conform metodologiei, indicii nivelului prețurilor exprimă câte unități din aceeași monedă sunt necesare pentru a cumpăra un volum identic de bunuri și servicii în țări diferite, pentru fiecare grupă de bunuri și servicii. În anul 2021, pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final se plătesc 100 de euro la nivelul Uniunii Europene, 144 de euro în Irlanda și 55 de euro în România.

La polul opus, irlandezii sunt europenii care au cele mai mari prețuri. Mai concret, în anul 2021, în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru consumul final al gospodăriilor populației s-a înregistrat în Irlanda (44% peste media UE), urmată de Danemarca (43% peste media UE), Luxemburg (36% peste media UE) și Suedia (30% peste media UE).

Defalcat pe categorii, România este cel mai ieftin stat membru pentru grupa „Alimente și băuturi nealcoolice” (70%) – în timp ce la polul opus se află Luxemburg, cu cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru această grupă de produse (125%) -, dar și pentru grupele „Recreere și cultură” (63%) și „Transport” (69%), alături de Bulgaria.

Nivelul prețurilor, raportat la cel al veniturilor, determină puterea de cumpărare, iar din această perspectivă, România este pe locul șase de la coadă la nivel european. Astfel, potrivit INS, în 2021, România, împreună cu alte cinci state membre – Polonia, Portugalia, Ungaria, Letonia și Croația -, înregistrează valori ale indicelui de volum al PIB pe locuitor, calculat pe baza PPC (paritatea puterii de cumpărare), ce se situează în intervalul 70% – 80% față de media Uniunii Europene.

Cea mai mică valoare a Produsului Intern Brut pe locuitor, în anul 2021, a fost înregistrată de Bulgaria, cu 43% sub media UE.

Cel mai ridicat nivel al PIB pe locuitor din Uniunea Europeană a fost înregistrat de Luxemburg, acesta depășind media UE cu 168%. Acest lucru se explică parțial prin faptul că un număr mare de cetățeni străini au o pondere mare în forța de muncă totală a țării și contribuie la realizarea PIB, dar nu fac parte din populația rezidentă, arată datele INS.

Cum au evoluat finanțele românilor

„Puterea de cumpărare a Românilor crește accelerat în ultimii ani și vedem: de la 40% din nivelul Uniunii Europene, la momentul aderării (2007 – n.r.), la aproape 75%. Vedem că procesul de convergență a fost accelerat în acești ani și acesta este beneficiul de a fi membru al Uniunii Europene, vedem convergența României către media Uniunii Europene”, a spus, pentru Gândul, analistul financiar Adrian Codirlașu.

În același timp, românii au avut venituri în creștere pe parcursul anilor de la aderarea la UE, chiar dacă, de exemplu în 2022, creșterea a fost anulată de nivelul mai ridicat al ratei anuale a inflației.

Veniturile românilor cresc, pentru că, pe de o parte, economia converge, pe de alta, piața muncii este liberă și orice român poate merge să lucreze oriunde în Uniunea Europeană, pe un salariu mai mare, ceea ce pune presiune și local pentru a crește salariile, pentru că altfel vor pleca. ”Încă pleacă românii”, a spus Adrian Codirlașu.

„Comunicatul INS spune că avem, la capitolul prețuri, cele mai mici prețuri din UE, iar pentru puterea de cumpărare ar trebui să comparăm creșterea salariului versus creșterea prețurilor. În 2022, s-a pierdut puterea de cumpărare, pentru că salariile au crescut în medie cu 14%, inflația a fost aproape 17%, deci cam 3% s-a pierdut din puterea de cumpărare. Dar, trendul pe termen lung este de creștere a puterii de cumpărare și de convergență. Dar cum niciuna din țările UE nu stă pe loc, și ele cresc, și un gap (ecart – n.r.) între România și țările europene va fi în continuare”, a explicat analistul financiar.

Puterea de cumpărare diferă în funcție de zona geografică, dar și de tipul localității.

„În general, orașele sunt mai dezvoltate. Și în România, dacă luăm orașele mari – București, Cluj, Timișoara, Iași -, PIB-ul pe cap de locuitor în orașe mari din România, mai ales București și Cluj, este peste media UE. În zonele rurale este problema cea mai mare, acolo sunt mulți, probabil, sub media UE a PIB-ului pe cap de locuitor”, potrivit lui Adrian Codirlașu.

În ceea ce privește nivelul cheltuielilor gospodăriilor din România – care, potrivit datelor Eurostat, a înregistrat cea mai mare creștere din UE în 2021 -, analistul financiar estimează că acestea vor crește în continuare, dar într-un ritm ceva mai puțin susținut decât în 2022.

„Creșterea cheltuielilor se va mai tempera. Inflația va rămâne ridicată, deci cheltuielile vor continua să crească. Deși va scădea față de ce a fost anul trecut, sunt șanse mari ca inflația să fie exprimată tot în două cifre în tot acest an”, a spus Adrian Codirlașu.

Rata inflației a ajuns în luna decembrie 2022 la 16,4%, o scădere sensibilă față de luna noiembrie, când avusese la valoarea de 16,8%.

După crizele suprapuse de anul trecut, o scădere s-a înregistrat deja la capitolul energie.

„Vedem că prețul gazului a scăzut extrem de puternic în Uniunea Europeană și, de fapt, prețul din UE determină prețul pe piața locală, piețele sunt integrate, și a ajuns chiar sub ce era înainte de războiul din Ucraina, iar asta duce în jos și prețul energiei electrice.

În România, nu o să se vadă mare lucru, nici pe energie electrică, nici pe gaz naturale, pentru că, în cazul consumatorilor casnici, prețurile au fost plafonate. Nu o să se vadă o scădere, poate puțin pe partea de electricitate. În ceea ce privește statul, va avea un deficit bugetar ceva mai mic, are diferențe ceva mai mici de plătit, față de importatori sau vânzători”, a mai spus vicepreședinte CFA România.

Asociația CFA România este organizația profesioniștilor în investiții din România, deținători ai titlului Chartered Financial Analyst, calificare administrată de CFA Institute (USA). Asociația CFA România, cu cei 250 de membri ai săi, este una dintre cele peste 160 de societăți membre ale CFA Institute.

Cât cheltuiesc românii

Potrivit Eurostat, în 2021, cheltuielile pentru consumul gospodăriilor din UE au crescut cu 4,2% față de 2020, dar sunt în continuare cu 4,1% mai mici decât în 2019, iar România este campioană la acest capitol.

Toate statele membre UE au înregistrat o creștere a cheltuielilor pentru consumul gospodăriilor în 2021, comparativ cu 2020. Aceasta a reprezentat o redresare parțială după pandemia de COVID-19, când măsurile de distanțare socială, restricțiile guvernamentale impuse circulației persoanelor și activitățile economice neesențiale au afectat grav cheltuielile de consum ale gospodăriilor.

Cu toate acestea, 16 țări UE nu și-au revenit încă pe deplin. Din 2019 până în 2021, 16 state membre ale UE au înregistrat o scădere a cheltuielilor gospodăriilor, cu cea mai mare scădere în Malta (-14,0%), urmată de Spania (-9,7%), Austria (-8,4%), Portugalia (-6,8%) și Italia (-6,7%). Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în România (+4,7%), Bulgaria (+4,3%), Lituania (+3,5%), Estonia (+3,1%) și Suedia (+2,8%).

Potrivit datelor agregate la nivel european, comparând 2021 cu 2020, cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Croația (+21,2%), urmată de Cipru (+12,9%), Malta (+11,2%), Grecia (+10,8%) și Slovenia (+10,2%). Cele mai mici creșteri au fost înregistrate în Germania (+0,1%), Austria (+0,5%), Slovacia (+1,3%), Țările de Jos (+3,0%) și Cehia (+3,5%).

Potrivit datelor agregate de INS, cheltuielile totale ale populației au fost în anul 2021, în medie, de 4.876 de lei lunar pe gospodărie (1.925 lei pe persoană) și au reprezentat 85,8% din veniturile totale, în creștere cu 2,0 puncte procentuale faţă de anul 2020.

Cu un an în urmă, în primul an al pandemiei, cheltuielile totale ale populației au fost, în medie, de 4.372 lei lunar pe gospodărie (față de 4.092 în 2019) și de 1.702 pe persoană (față de 1.582 în 2019), și au reprezentat 83,8% din veniturile totale, în scădere cu 1,6 puncte procentuale faţă de anul 2019.

Conform celor mai recente date de la INS, pe trimestrul III din 2022, cheltuielile totale ale populației au fost în medie, de 5.816 lei lunar pe gospodărie (2.322 lei pe persoană) şi au reprezentat 87,2% din nivelul veniturilor totale.

Potrivit clasificării standard pe destinații a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul III 2022, în medie, cea mai mare parte din pondere, respectiv 33,3% din consumul gospodăriilor.