Nicușor Dan este somat de prefectul Toni Greblă să prezinte întreaga documentație care a stat la baza Hotărârii nr. 279/2000 referitoare la Zonele Protejate, suspectă de ilegalități flagrante. Primarul general al Capitalei a primit și un termen-limită din partea prefectului, data de 6 februarie 2023, iar acesta a anunțat că duminică, 5 februarie, va organiza o conferință de presă în timpul căreia își va susține punctul de vedere și va răspunde acuzațiilor.
Scandalul din spatele Planului Urbanistic Zonal – Zone Construite Protejate a explodat după ce, la solicitarea Prefecturii Capitalei, Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) a efectuat un control care a avut ca punct de plecare Hotărârea 279/2000 – PUZ Zone Protejate, iar concluziile sunt, pur și simplu, devastatoare.
Zonele Protejate – instituite prin hotărâri ale Consiliilor locale – se definesc și se delimitează prin studii istorice, arhitecturale, urbanistice, peisagistice și prin planuri urbanistice (PUZ-uri) ale zonelor construite protejate.
În acest moment, Nicușor Dan este pur și simplu ”încolțit” în urma ultimatumului dat de prefectul Capitalei, iar Gândul – în exclusivitate – prezintă informații din care reiese că primarul general nu mai are cum să evite o ”confruntare” directă, în caz contrar întreg scandalul urmând a ajunge în fața judecătorilor.
În urma suspiciunilor de nelegalitate a acestei HCGMB din anul 2000, prefectul Toni Greblă îi solicită lui Nicușor Dan ca până luni, 6 februarie, să prezinte ”o copie conformă a tuturor documentelor care au stat la baza HGMB 279/2000”.
În cazul în care Nicușor Dan nu va prezenta, până luni – 6 februarie 2023 – a documentației cerute de prefectul Toni Greblă, atunci va fi depusă la instanța de contencios administrativ acțiunea pentru anularea HCGMB nr. 279/2000.
”În caz contrar, suntem nevoiți să depunem la instanța de contencios administrativ acțiunea pentru anularea Hotărârii Consiliului General al Municipiului București nr. 279/21.12.2000”, avertizează prefectul Capitalei.
Zonele Protejate sunt menționate, punctual, pe site-ul primăriei administrate de Nicușor Dan – reprezentând aproximativ 60% din suprafața Capitalei -, numai că reprezentanții ISC avertizează că planșele aferente ”nu sunt vizate spre neschimbare”. (mai multe informații AICI)
Specialiștii în administrație susțin că Nicușor Dan – bazându-se pe un PUG anulat, la fond, de instanță, și pe aceste controversate Zone Protejate – ”a făcut din ele un fel de Biblie și distruge orice fel de investiție, iar Bucureștiul trebuie să rămână pe loc”.
”La toate planșele, nu numai aceasta referitoare la Calea Griviței, o să vedeți un cartuș – stânga jos -, adăugat prin juxtapunere. Se precizează anul 1999. Aceste planșe au fost pentru ședința de Zone Protejate din noiembrie 1999.
Arhitectul-șef Adrian Bold le plasează ca fiind votate prin Hotărârea nr. 279 din decembrie 2000. Nici vorbă! A delimitat cu roșu, fără avize, fără studii istorice, a pus zonele verzi acolo unde a vrut, a se vedea legenda din dreapta sus. Toate sunt puse ca și cum ar fi din anul 2000, numai că ele nu au existat la dosarul din 2000”, avertizează specialiștii în administrație contactați de Gândul.
În prezent, spun specialiștii în administrație, nu există niciun interes, în zona privată sau publică (interes manifestat de administrația publică locală sau centrală, de mediul universitar, de investitori privați etc.) care ar justifica oportunitatea menținerii în vigoare a HCGMB nr. 279/2000.
Mai mult, aceste documentații de urbanism – ”necorelate cu modificările legislative (sau dispuse prin hotărârile adoptate de Consiliul General al Municipiului București) intervenite ulterior intrării în vigoare a HCGMB nr.279/2000 și întocmite în lipsa unor studii de specialitate” – au fost invocate de către Nicusor Dan Daniel, atât în calitate de Primar General, cât și anterior dobândirii acestei funcții, ”în scopul de a bloca realizarea unor importante investiții finanțate din fonduri publice sau private (acesta fiind singurul interest de menținerea în vigoare a HCGMB nr. 279/2000)”.
”Lipirea de efecte – prin suspendare sau anulare – a documentațiilor de urbanism aprobate în temeiul HCGMB nr. 279/2000 a fost propusă ținând cont de numeroasele deficiențe identificate în ceea ce privește procesul de adoptare a acestui act administrativ (concretizate în lipsa avizelor și a studiilor impuse, potrivit legislației în vigoare la nivelul anului 2000), precum și de inexistența unei corelări între dispozițiile planurilor urbanistice zonale având rolul de a reglementa zonele construite protejate și modificările legislative (sau dispuse prin hotărârile aprobate, în domeniul urbanismului, de Consiliul General al Municipiului București), intervenite ulterior intrării în vigoare a hotărârii mai sus menționate”, afirmă speciașiștii în administrație.
”Lipsirea de efecte a HCGMB nr. 279/2000 nu va avea niciun impact asupra imobilelor clasate drept monumente istorice. Procesul de clasare a monumentelor istorice este reglementat potrivit Normei metodologice de clasare şi inventariere a monumentelor istorice din 18.04.2008 (parte integrantă din Ordinul 2260/2008). În consecință, calitatea de monument istoric nu poate fi dispusă în temeiul unei documentații de urbanism de tip PUZ, lista cuprinzând imobilele clasate drept monumente istorice fiind aprobată în temeiul unui Ordin aprobat de Ministrul Culturii”
Toate deficiențele HCGMB nr. 279/2000, afirmă specialiștii în administrație, au avut drept consecință imposibilitatea realizării unor importante investiții publice.
”În cuprinsul planșelor aferente planurilor urbanistice zonale adoptate în temeiul HCGMB nr. 279/2000 (planșa corespunzătoare PUZ Zona Construită Protejată 91 – Facultatea de Medicină), heliportul betonat, întrebuințat de Spitalul Municipal, este încadrat drept “spațiu verde amenajat”.
În consecință, autorizarea lucrărilor de extindere a spitalului anterior menționat (proiect grevat de un interes public seminificativ) a fost refuzată de către actualul executiv al Municipiului București.
Așadar, menținerea în vigoare a planurilor urbanistice zonale adoptate în temeiul HCGMB nr. 279/200 va avea drept consecință imposibilitatea autorizării lucrărilor de construire a unor importante investiții finanțate din fonduri publice, spre exemplu lucrările propuse a fi realizate asupra Spitalului “Grigore Alexandrescu”, Spitalului Municipal sau Palatului de Justiție”, avertizează specialiștii în administrație.
Contactați de Gândul, reprezentanții Asociației Lexcivica au transmis că, de altfel, ”nu există de jure, ca documentație de urbanism, PUZ Zone Construite Protejate -regulament (”PUZCP”) aprobat prin HCGMB nr. 279/21.12.”
Mai mult, în pofida unor afirmații contrare, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) ”nu are legatura cu ”Zonele Construite Protejate”, finanțările fiind alocate exclusiv pentru proiecte aferente clădirilor cu valoare istorică și arhitecturală – clasate „monumente istorice” potrivit Legii nr. 422/2001, nicidecum pentru ZCP. Prin urmare, suspendarea/anularea HCGMB nr. 279/21.12.2000 care a aprobat PUZCP, nu afectează, sub niciun aspect, accesarea finanțărilor prin PNRR”.
Reprezentanții Lexcivica au mai precizat și că, dacă este anulată sau suspendată HCGMB nr. 279/2000, ”procedura de emitere a certificatelor de urbanism și autorizațiilor de construire aferente imobilelor definite și clasate „monument istoric” nu este afectată”.
”În situația suspendării/anulării HCGMB nr. 279/2000 – care a aprobat PUZCP, procedura de emitere a certificatelor de urbanism și autorizațiilor de construire aferente imobilelor definite și clasate „monument istoric” nu este afectată, având ca temei PUG al Municipiului București, care reglementează distinct UTR-uri aferente Zonelor Protejate, iar competența emiterii certificatelor de urbanism și autorizațiilor de construire aparține tot Primarului General.
În situația suspendării/anulării HCGMB nr. 279/2000, unica modificare ar fi ca procedura de autorizare pentru imobilele cuprinse în așa-zisele zone protejate, dar care nu sunt clasate monumente istorice, să aparțină primarilor de sector”, au explicat reprezentanții Asociației Lexcivica.
În exclusivitate pentru Gândul, avocatul Radu Dinulescu a declarat că HCGMB nr. 279/2000 este ”nulă de drept”, iar Nicușor Dan nu a făcut altceva decât să ”profite” de această situație și să blocheze toate investițiile.
”Practic, hotărârea este nulă de drept. ISC-ul a și sesizat, în această chestiune, că Hotărârea 279/2000 este nulă de drept și că, de 22 de ani, sunt impuse investitorilor și statului, pe o suprafață cât jumătate din București, niște limitări excepționale, bazate pe o hotărâre nulă de drept.
Nicușor Dan profită de asta și blochează toate investițiile, spunând că sunt în zone protejate”, spune avocatul Radu Dinulescu.
Avocatul Radu Dinulescu a mai precizat și că această controversată Hotărâre 279/2000 a fost votată în aceeași zi cu Planul Urbanistic General (PUG) al Capitalei, iar consilierii CGMB au votat-o ”în orb”, din cauză că textul nu conținea exact ceea ce era mai important, cele 98 de Zone Protejate nefiind specificate.
”Hotărârea 279/21.12.2000 a fost votată în aceeași zi din luna decembrie cu Planul Urbanistic General (PUG) al Capitalei (n.red. – HCGMB nr. 269/21.12.2000). Numai că PUG-ul ar fi trebuit să fie votat înainte, pentru ca Zonele Protejate să devină parte a PUG-ului! Un PUG care, acum, este anulat la fond.
În hotărârea respectivă nu apăreau aceste 98 de zone protejate care sunt menționate acum. Consilierii au votat în orb, cum se spune. Acele zone protejate – 98 la număr – au fost create după aceea, de Adrian Bold, fără semnături, pot fi găsite pe site-ul PMB, fără cartușe semnate, fără avize, fără absolut nimic.
Prefectura Capitalei va ataca în instanță această hotărâre și îl va obliga pe Nicușor Dan să o modifice. Dar să o modifice cu studii, cu proiecte, cu avize, pentru că – spre exemplu – istoricii nu și-au spus părerea în această chestiune. Noi nu știm de ce este declarată o anumită zonă ca fiind zonă protejată. E foarte, foarte grav ce s-a întâmplat.
Astfel, după ce instanța de fond s-a pronunțat deja pentru ilegalitatea PUG-ului Capitalei – urmează recursul -, vine la rând o a doua marotă a lui Nicușor Dan, Hotărârea 279/2000, numită PUZ Zone Protejate, suspectă de ilegalități flagrante și nulă de drept”, a mai declarat avocatul Radu Dinulescu, în exclusivitate pentru Gândul.
Asociația pentru Dreptul Urbanismului (ADU) a deschis un proces, în luna octombrie a anului 2022, prin care solicită magistraților de la Tribunalul București – Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal – anularea acestui act administrativ, Municipiul București (prin primarul general Nicușor Dan) și Consiliul General al Municipiului București (CGMB) fiind ”pârâți” în dosar.
Urbanistul Alexandru Pânișoară, președintele ADU, a explicat, pentru Gândul, că dacă această HCGMB nu a avut toate avizele necesare și legale, atunci cele 98 de Zone Protejate se află ”în aer”.
”La momentul aprobării din 2000, cele 98 de PUZ-uri nu aveau avizul Ministerului Culturii, Ministerului Mediului și OCPI prevăzute obligatoriu prin lege.
În dosarul de anulare a HCGMB 279/2000, acesta poate fi anulat în lipsa acestor avize și din acest motiv Nicușor Dan a depus avize false. Prefectul Capitalei, văzând situația apărută în presă, referitoare la falsuri, a solicitat primarului să-i comunice avizele, în caz contrar, urmând să atace el hotărârea.
Nicușor Dan nu a depus avizele și, pe cale de consecință, prefectul urmează să-i atace HCGMB 279/2000. Acțiunea prefectului va viza toate cele 98 PUZCP, acțiune care exista deja pe rolul Tribunalului București, introdusă de Asociația pentru Dreptul Urbanismului. Prin acțiunea prefectului Capitalei, PUZ-urile nu se vor suspenda de drept, ci vor produce în continuare efecte juridice până la pronunțarea definitivă a Curții de Apel (în faza de recurs)”, declară Alexandru Pânișoară pentru Gândul.
Citește și: