DOCUMENT EXCLUSIV | Șeful Inspectoratului de Stat în Construcții îl „demolează” pe primarul Capitalei. Paul Racoviță aruncă în aer, punct cu punct, „argumentele” lui Nicușor Dan în speța zonelor protejate

Inspectorul general al Inspectoratului de Stat în Construcții, Paul Racoviță, a demontat, punct cu punct, într-un document pe care Gândul vi-l prezintă în exclusivitate, afirmațiile lansate, duminică, de primarul Capitalei, Nicușor Dan, în legătură cu statutul zonelor protejate. 

Lămuririle lui Paul Racoviță vin după ce Nicușor Dan a lansat, într-o conferință de presă, o serie de acuzații atât la adresa prefectului Capitalei, Toni Greblă, cât și a Inspectoratului de Stat în Construcții. Primarul general a organizat conferința de presă după ce a fost somat de prefect să prezinte întreaga documentație care a stat la baza Hotărârii nr. 279/2000 referitoare la Zonele Protejate, suspectă de ilegalități flagrante.

Primarul a primit și un termen-limită din partea prefectului, data de 6 februarie 2023. ”În caz contrar, depunem la instanța de contencios administrativ acțiunea pentru anularea HCGB nr. 279/2000”, a avertizat Toni Greblă.

Referitor la cererea prefectului, edilul a declarat, duminică, la prânz, că speră ca, „în urma acestui avertisment public, instituțiile statului să împiedice acest act de iresponsabilitate.” Nicușor Dan a făcut mai multe acuzații, susținând că se luptă să pună urbanismul în București într-o zonă de legalitate, dar a menționat că, din cauza acestor inițiative, „toți colegii săi suportă presiuni, plângeri penale și acțiuni în justiție.” Mai mult, primarul Capitalei a mărturisit că acest lucru se întâmplă din cauză că este pentru ”prima dată când administrația respinge autorizații, face sesizări la DNA”, iar ”speculatorii imobiliari pun presiune” pentru ca regulamentul să fie desființat.

Contactat de GÂNDUL, Toni Greblă a declarat că tot ceea ce își dorește – contrar acuzațiilor aduse de Nicușor Dan – este ca zona de urbanism să se desfășoare conform reglementărilor legale, cu autorizații eliberate sau refuzate, dar în termenul prevăzut de lege și într-un cadru motivat. Prefectul a mai spus că edilul nu trebuie să-i trimită chiar luni toate documentele pentru cele 86 de PUZ-uri, punctând că nu este nimeni absurd, însă i-a transmis primarului că așteaptă să primească măcar o parte dintre copiile conforme cu originalul, tocmai pentru a se convinge că acestea există.

La rândul său, inspectorul general al Inspectoratului de Stat în Construcții, Paul Racoviță, a reacționat la acuzațiile primarului Capitalei, într-un document pe care GÂNDUL vi-l prezintă integral, în exclusivitate, în rândurile de mai jos:

PUNCT DE VEDERE FAȚĂ DE AFIRMAȚIILE PRIMARULUI GENERAL:

Acțiunea de suspendare a documentației de urbanism „Plan de urbanism zonal zone construite protejate (PUCZCP)” ar conduce la dispariția regimului de protecție a zonelor istorice

Nimic mai fals.

Astfel, în cazul lipsirii de efecte a planurilor urbanistice zonale adoptate în temeiul HCGMB nr. 279/2000, emiterea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire/desființare, solicitate în ceea ce privește imobilele aflate în sfera de reglementare a acestor documentații de urbanism, va fi realizată prin raportare la prevederile Planului Urbanistic General.

În acest sens, se impune să amintim faptul că Regulamentul Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic General al Municipiului București include următoarele unități teritoriale de referință:

“CP – subzonă centrală situată în limitele zonei de protecţie a valorilor istorice şi arhitectural urbanistice;

L1b – locuinţe individuale şi colective mici cu maxim P+2 niveluri situate în interiorul perimetrelor de protecţie;

L2b – locuinţe individuale şi colective mici realizate pe baza unor lotizări urbane anterioare cu P – P+2 niveluri situate în zone protejate;

L3b – subzonă locuinţelor colective medii cu P+3 – P+4 niveluri formând ansambluri preponderent rezidenţiale situate în zona protejată;

M1 – subzonă mixtă situată în zona protejată;”

Așadar, zonele construite protejate au fost instituite prin Planul Urbanistic General al Municipiului București, astfel încât, în cazul lipsirii de efecte a HCGMB nr. 279/2000, gradul de protecție conferit imobilelor aflate, în prezent, în sfera de reglementare a planurilor urbanistice zonale aprobate în temeiul hotărârii anterior menționate, nu va fi înlăturat.

Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG stabilește, în ceea ce privește unitățile teritoriale de referință (mai sus menționate) având rolul de a reglementa zonele construite protejate: funcțiuni, condiționări, indicatori urbanistici, astfel încât procesul de autorizare a lucrărilor de construire/desființare va putea fi realizat prin raportare la încadrarea urbanistică dispusă imobilelor în cauză, potrivit Planului Urbanistic General.

Mai mult, amintim faptul că lipsirea de efecte a HCGMB nr. 279/2000 nu va avea niciun impact asupra imobilelor clasate drept monumente istorice. Astfel, se impune să menționăm faptul că procesul de clasare a monumentelor istorice este reglementat potrivit Normei metodologice de clasare şi inventariere a monumentelor istorice din 18.04.2008 (Parte integrantă din Ordinul 2260/2008). În consecință, calitatea de monument istoric nu poate fi dispusă în temeiul unei documentații de urbanism de tip PUZ (lista cuprinzând imobilele clasate drept monumente istorice fiind aprobată în temeiul unui Ordin aprobat de Ministrul Culturii).

De asemenea, condițiile de executare a lucrărilor de construire, propuse a fi realizate asupra monumentelor istorice sunt prevăzute în cuprinsul Legii nr. 50/1991 și a Legii nr. 422/2001, astfel încât lipsirea de efecte a HCGMB nr. 279/2000 nu va permite efectuarea unor intervenții care pot pune în pericol construcțiile clasate și nu va înlătura calitatea de “monument istoric”, atribuită imobilelor care fac obiectul Listei monumentelor istorice, actualizată, şi a monumentelor istorice dispărute din 08.07.2004 (parte integrantă din Ordinul 2314/2004).

Afirmația dlui primar general nu se susține.

Acțiunea de suspendare a documentației de urbanism „Plan de urbanism zonal zone construite protejate (PUCZCP)” ar conduce la reluarea procedurilor de autorizare

Nimic mai fals.
Legea 350/2001 art.56 alin(5)

(5) Valabilitatea prevederilor documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism se extinde de drept pentru acele investiţii care au început în timpul perioadei de valabilitate, până la finalizarea acestora, în următoarele situaţii:

1. a) dacă în timpul perioadei de valabilitate a fost începută, în condiţiile legii, procedura de autorizare a executării lucrărilor de construire/desfiinţare;
2. b) dacă a fost demarată punerea în aplicare a reglementărilor privind circulaţia juridică a terenurilor, stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan sau delimitarea zonelor afectate de servituţi publice;
3. c) dacă au fost iniţiate obiective de investiţii de modernizare şi/sau dezvoltare a infrastructurii tehnico-edilitare.

Legea 50/1991 art.2

(21) Procedura de autorizare a executării lucrărilor de construcţii începe odată cu depunerea cererii pentru emiterea certificatului de urbanism în scopul obţinerii, ca act final, a autorizaţiei de construire şi cuprinde următoarele etape:

1. a) emiterea certificatului de urbanism;
2. b) emiterea punctului de vedere al autorităţii competente pentru protecţia mediului pentru investiţiile care nu se supun procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului;
3. c) notificarea de către solicitant a autorităţii administraţiei publice competențe cu privire la menţinerea solicitării de obţinere, ca act final, a autorizaţiei de construire, pentru investiţiile la care autoritatea competentă pentru protecţia mediului a stabilit necesitatea evaluării impactului asupra mediului şi a emis îndrumarul conform legislaţiei privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului;
4. d) emiterea avizelor şi acordurilor, precum şi a actului administrativ al autorităţii pentru protecţia mediului competente privind investiţiile evaluate din punctul de vedere al impactului asupra mediului;
5. e) elaborarea documentaţiei tehnice necesare pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, denumită în continuare documentaţie tehnică – D.T.;
6. f) depunerea documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii la autoritatea administraţiei publice competențe;
7. g) emiterea autorizaţiei de construire.

Afirmația dlui primar general nu se susține.

Acțiunea de suspendare a documentației de urbanism Plan de urbanism zonal zone construite protejate PUCZCP ar conduce la posibilitatea edificării de blocuri între case

Nimic mai fals.

În conformitate cu prevederile Planului urbanistic general al Municipiului București:

L1b – locuinţe individuale şi colective mici cu maxim P+2 niveluri situate în interiorul perimetrelor de protecţie, cu regim de construire continuu (înşiruit) sau discontinuu (cuplat, izolat); acest tip de locuinţe constituie o ilustrare a evoluţiei localităţii şi a rezonanţei la fenomenele arhitecturii europene din secolele XIX şi XX;

L1b – orice intervenţii în zona protejată se vor aviza în condiţiile legii.

L1a + L1b + L1c – POT maxim = 45%

L1a + L1b+ L1c – CUT maxim pentru înălţimi P+1 = 0,9 mp. ADC/mp. teren – CUT maxim pentru înălţimi P+2 = 1,3 mp. ADC/mp. Teren

L1a + L1b + L1c + L1d + L1e – în cazul mansardelor, se admite o depăşire a CUT proporţional cu suplimentarea ADC cu maxim 0.6 din AC.

L2b – locuinţe individuale şi colective mici realizate pe baza unor lotizări urbane anterioare cu P – P+2 niveluri situate în zone protejate;

L2b – orice modificare a volumetriei şi arhitecturii faţadelor va necesită justificări suplimentare pentru integrarea în caracterul zonei şi va avea avize de specialitate conform legii.

L2a + L2b – înălţimea maximă a clădirii măsurată de la nivelul terenului la cornişă va respecta înălţimea maximă prevăzută prin proiectul iniţial al lotizării; – se admite mansardarea clădirilor existente având cu şarpantă cu pantă de 45 grade, cu o suprafaţă de maxim 60% din aria construită la sol a clădirii;

L2b – în cazul unor parcelări protejate se va respecta POT iniţial al lotizării, fără a se lua în calcul extinderea ariei construite admise de maxim 12,0 mp. pentru ameliorarea dotării cu încăperi sanitare

L2b – în cazul unor parcelări protejate se va respecta CUT iniţial al lotizării, fără a se lua în calcul extinderea ariei construite admise de maxim 12,0 mp. pentru ameliorarea dotării cu încăperi sanitare

L3b – subzona locuinţelor colective medii cu P+3 – P+5 niveluri formând ansambluri preponderent rezidenţiale situate în zona protejată.

L3b – Pentru noile ansambluri rezidenţiale situate în extinderea intravilanului se vor realiza operaţiuni urbanistice pe baza unor Planuri Urbanistice Zonale cu următoarele recomandări:

(1) operaţiunile să se realizeze în parteneriat public-privat, sectorului public revenindu-i responsabilităţi privind operaţiunile funciare prealabile, lucrările principale de infrastructură, echipamentele publice, locuinţele sociale şi amenajările plantate publice precum şi garantarea calităţii generale a operaţiunii în care întră bani publici;

(2) mărimea unei operaţiuni să nu depăşească un număr de maxim 1.000 locuinţe;

(3) locuinţele sociale să fie integrate într-o pondere de maxim 20% în orice operaţiune de construire a locuinţelor.

L3b – în toate cazurile, justificarea înălţimii clădirilor se va face în raport cu monumentele situate în limita distanţei de 100 metri ;

– în cazul volumelor situate pe colţ, la racordarea între străzi având regim diferit de înălţime, dacă diferenţa este de un singur nivel, se va prelungi regimul cel mai înalt spre stradă secundară pe întreaga parcelă;

– dacă regimul diferă cu două sau mai multe niveluri se va realiza o descreştere în trepte, primul tronson prelungind înălţimea clădirii de pe stradă principală pe o lungime minimă egală cu distanţa dintre aliniamente;

– se admite depăşirea cu maxim două niveluri numai cu condiţia că acestea să fie retrase în interiorul unui arc de cerc şi a tangentei la acesta, la 45 grade.

PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) L3a + L3b – POT maxim P+3-4 = 30% POT maxim pentru enclave de lotizări existente menţinute = 45%

COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) L3a + L3b – CUT maxim P+3-4 = 1,0 CUT maxim pentru enclave de lotizări existente menţinute = 1,3.

CONCLUZIE: Cum să faci blocuri în zonele de case când limitările sunt dispuse în mod expres prin însuși regulamentul local de urbanism aferent PUGMB. Încadrarea în unitățile teritoriale de referință  mai sus amintite confirmă faptul că zonele construite protejate au fost stabilite prin regulamentul de urbanism aferent PUG, astfel încât lipsirea de efecte a HCGMB nr. 279/2000 nu va desființa zonele construite protejate.

Afirmația dlui primar general nu se susține.

Acțiunea de suspendare a documentației de urbanism „Plan de urbanism zonal zone construite protejate (PUCZCP)” ar conduce la posibilitatea edificării de blocuri pe suprafețe verzi

Nimic mai fals.

Astfel, amintim faptul că documentația de urbanism mai sus amintită (PUZ aprobat în temeiul HCGMB nr. 279/2000) nu a avut ca obiect modificarea încadrării urbanistice aplicabile imobilelor prin includerea acestora într-o unitate teritorială de referință specifică spațiilor verzi (V1-V8 sau A4).

În aceste condiții, întrebuințarea culorii verzi pentru a delimita terenuri situate în București nu poate avea drept consecință schimbarea încadrării urbanistice a acestora.

Potrivit dispozițiilor art. 18, alin. (9) din Legea nr. 24/2007:

Art. 18

(9) Terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curți-construcții, terenuri ce se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spații verzi, în sensul legii, decât după îndeplinirea procedurii de expropriere conform legislației în domeniu.

În aceste condiții, încadrarea terenurilor în categoria spațiilor verzi (respectiv includerea acestora într-o unitate teritorială de referință specifică spațiilor verzi: V1-V8 sau A4) ar putea fi realizată exclusiv prin îndeplinirea prealabilă a unei proceduri de expropriere, demers inițiat și finalizat în conformitate cu legislația din domeniu.

În sprijinul celor menționate în cuprinsul paragrafelor de mai sus, amintim dispozițiile Sentinței Civile nr. 3675/2020, pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a Contencios Administrativ și Fiscal în Dosarul nr. 43850/3/2018, potrivit cărora:

“…conform textelor legale citate, pentru ca o suprafață de teren să fie considerată legal având categoria sere nu este suficientă înscrierea sa în acest fel în anul 2000  art. 18 al. 4 din Legea nr. 24/2007 statuând că este interzisă schimbarea destinației, reducerea suprafețelor ori strămutarea spațiilor verzi așa cum sunt ele definite de prezența lege. Legea nr. 24/2007 este dreptul comun în materia spațiilor verzi, aceasta definind condițiile necesare pentru ca un teren să fie încadrat în această categorie și stabilind sensul termenilor din acest domeniu, atât pentru legea respectivă, cât și pentru alte reglementări conexe. Ca urmare, pentru ca un teren să fie considerat ca fiind o categorie de spațiu verde este necesară nu doar prevederea sa ca atare în PUG 2000, ci și parcurgerea etapelor prevăzute de art. 16-18. din Legea nr. 24/2007 și anume, exproprierea sa și înscrierea sa în Registrul spațiilor verzi, numai în acest fel dobândind protecția prevăzută de art. 71 din OUG nr. 196/2005.

În absența exproprierii și inventarierii lor ca “spații verzi” nu este posibilă impunerea acestui regim asupra acestor terenuri. În caz contrar s-ar încălca, pe lângă art. 1 din Protocolul 1 la CEDO, și prevederile art. 18, alin. 9 din Legea nr. 24/2007 potrivit cu care terenurile ce se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice nu pot fi inventariate sau declarate ca spații verzi, în sensul legii, decât după îndeplinirea procedurii de expropriere conform legislației în domeniu.

Or, în speță, toate aceste suprafețe de teren sunt proprietate privată și față de ele nu s-a realizat procedura de expropriere.”

Mai mult, în speța mai sus amintită, instanța se pronunță inclusiv în favoarea legalității modificării încadrării urbanistice a imobilelor care fac obiectul unui drept de proprietate privată, încadrate în categoria “curți construcții”, chiar și în eventualitatea în care acestea sunt incluse, potrivit Planului Urbanistic General al Municipiului București, în categoria “sere” (imobilele având destinația de sere fiind încadrate, potrivit Legii nr. 24/2006, în categoria spațiilor verzi):

„Totodată, prin Planul Urbanistic Zonal se pot stabili reglementări noi cu privire la: regimul de construire, funcțiunea zonei, înălțimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor față de aliniament și distanțele față de limitele laterale și posterioare ale parcelei, Planul Urbanistic Zonal (PUZ) fiind documentul urbanistic ce cuprinde reglementări  asupra zonei referitoare la organizarea rețelei stradale, organizarea arhitectural-urbanistică în funcție de caracteristicile structurii urbane, modul de utilizare a ternurilor, dezvoltarea infrastructurii edilitare, statutul juridic și circulația terenurilor, protejarea monumentelor istorice și servituți în zonele de protective ale acestora”.

Afirmația dlui primar general cum că ISC a concluzionat către Prefectura Municipiului București ilegalitatea documentației de urbanism „Plan de urbanism zonal zone construite protejate (PUCZCP)”

Nimic mai fals.

ISC a concluzionat că există încălcări grave ale legii în ceea ce privește procedura de avizare și aprobare a documentației de urbanism „Plan de urbanism zonal zone construite protejate (PUCZCP)”. Ilegalitatea nu o poate stabili nici ISC, nici măcar Prefectura Municipiului București. Este exclusiv apanajul JUSTIȚIEI.

Afirmația dlui primar general cum că ISC a aplicat 23 de ani documentația de urbanism „Plan de urbanism zonal zone construite protejate (PUCZCP)”

Nimic mai fals.

Inspectoratul de Stat în Construcții este organizat, potrivit O.G. nr. 63/2001, ca instituție publică ce are ca obiect principal de activitate exercitarea, potrivit legii, a controlului de stat cu privire la respectarea disciplinei în urbanism şi a regimului de autorizare a construcţiilor, precum şi aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul calităţii în construcţii.

I.S.C. nu are atribuții în aplicarea documentațiilor de urbanism sau a altor acte emise de autoritățile competente în domeniu, potrivit legii, ci are atribuții de verificare a acestor documentații. Singurele instituții care au aplicat sau trebuiau să aplice H.C.G.M.B. nr. 279/2000 sunt Primăria Municipiului București și Primarul General al Municipiului București în calitate de autorități competente, potrivit legii, în emiterea autorizațiilor de construire.

Afirmația dlui primar general nu se susține.

Afirmația dlui primar general cum că Prefectura Municipiului București poate ataca în instanța de contencios administrativ hotărârile de aprobare a documentațiilor de urbanism doar în baza unui control tehnic efectuat de ISC

Nimic mai fals.

Legea nr. 50/1991 prevede, la art. 12 alin. (1), că „Autorizaţiile de construire sau de desfiinţare, emise cu încălcarea prevederilor legale, pot fi anulate de către instanțele de contencios administrativ, potrivit legii, ca urmare a introducerii acțiunii de către prefect, în urma activității de control a Inspectoratului de Stat în Construcţii – I.S.C.”. Textul legal este limpede și este de strictă interpretare. Numai autorizațiile de construire sau desființare pot fi atacate în instanță de către prefect în urma activității de control a I.S.C. Prevederea legală nu se poate extinde și la hotărârile de aprobare a documentațiilor de urbanism, care au un alt regim juridic.

Prin O.U.G. nr. 7/2011 a fost introdus în Legea nr. 350/2001 articolul 56² care prevedea că: „Anularea hotărârilor de aprobare a documentațiilor de urbanism emise cu încălcarea prevederilor legale se cere, în condițiile legii, de prefect, în urmă controlului de legalitate sau la sesizarea inspectorului general al Inspectoratului de Stat în Construcţîi, a arhitectului-șef al județului sau a autorităților centrale de specialitate, în termenele prevăzute de lege.” Acest articol a fost în vigoare, însă, pentru o perioadă de aproximativ 2 ani și 5 luni (11.02.2011 – 13.07.2013), întrucât Legea nr. 190/2013 de aprobare a O.U.G. nr. 7/2011 a abrogat articolul 56².

De la intrarea în vigoare a Legii nr. 190/2013, anularea hotărârilor de aprobare a documentațiilor de urbanism se supune regulilor procedurale stabilite prin Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. Astfel, art. 3 din Legea nr. 554/2004 prevede la alin. (1) că „prefectul poate atacă direct în fața instanței de contencios administrativ actele emise de autoritățile administrației publice locale, dacă le consideră nelegale…” Hotărârile de aprobare a documentațiilor de urbanism sunt, în esență, hotărâri ale consiliului local (Consiliul General la Municipiului București), încadrându-se în prevederile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Afirmația dlui primar general nu se susține.

Afirmația dlui primar general referitoare la întâlnirea convocată de dl. ministru la sediul MDLPA

Scurt istoric:

Prin adresa nr. 163050/01.10.2022, înregistrată la I.S.C. sub nr. 40064/03.11.2022, Primarul General a solicitat verificarea legalității PUZ Strada Primăverii nr. 1 aprobat prin HCGMB nr. 713/18.12.2019, precizând în cuprinsul adresei că „potrivit documentației de urbanism aprobată prin HCGMB 279/2000 (PUZ Zone Construite Protejate), imobilul din Str. Primăverii nr. 1 se află în Zona protejată nr. 55 Parcelarea Dorobanți 2, grad de protecție maxim și este reprezentat în planșa anexă drept spațiu verde amenajat…”.

Fiind vorba, așadar, de o zonă protejată, I.S.C. a solicitat Primăriei Municipiului București, prin adresa nr. 40390/08.11.2022, să îi fie înaintate în copii certificate „conform cu originalul”:

– H.C.G.M.B. nr. 279/2000 privind aprobarea unor planuri urbanistice zonale;

– conținutul documentațiilor prevăzute în anexele H.C.G.M.B. nr. 279/2000, respectiv părți scrise, părți desenate și Regulamentele locale de urbanism aferente.

Prin adresa nr. 168822/15.11.2022, înregistrată la I.S.C. sub nr. 42292/23.11.2022, Primăria Municipiului București a comunicat doar H.C.G.M.B. nr. 279/21.12.2000 însoțită de întreaga documentația anexă. Prin aceeași adresă, s-a comunicat faptul că „arhiva Primăriei Municipiului București nu deține documentația P.U.Z. – Zone Construite Protejate, regulamentul și avizele”.

Situația a fost semnalată MDLPA, iar, pentru lămurirea acestei situații ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, domnul Cseke Attila, a convocat în data de 21.12.2022 o întâlnire cu Primarul General al Municipiului București, Prefectul Capitalei și Inspectorul General al I.S.C. În cadrul acestei întâlniri, nu s-au discutat aspectele relatate de Primarul General în conferința de presă din 05.02.2023, ci s-a expus situația de fapt relatată anterior, iar Primarul General și-a luat angajamentul ca, în câteva zile, să comunice toate documentele în copii certificate „conform cu originalul” solicitate de I.S.C. în vederea exercitării atribuțiilor legale și ca aceste documente să fie postate pe pagina web a Primăriei Municipiului București asumate prin semnătura persoanelor responsabile. Până în prezent nu au fost comunicate I.S.C. documentele solicitate.

În speranța că aceste clarificări vor răspunde interesului public evident , ISC își va preciza punctul de vedere ori de câte ori situația o va cere. ISC își bazează întreagă activitate în conformitate cu prevederile legale în vigoare și își va argumenta toate acțiunile întreprinse.

VEZI ȘI:

EXCLUSIV VIDEO | Cum se construiește în România. Paul Racoviță, inspector general ISC: „Nu putem nici să mergem să legitimăm vecinul, nici să intrăm în casă peste cineva”

EXCLUSIV VIDEO | Cât de gravă este situația PUZ-urilor de sector? Paul Racoviță, inspector general al ISC: „Nu mai poți nici gardul să îl construiești. Efectele sunt dezastruoase”

EXCLUSIV VIDEO | Mit sau realitate: se construia mai bine pe vremuri? Sfaturile inspectorului general al ISC pentru românii care caută să își cumpere o locuință

EXCLUSIV VIDEO | Este sau nu posibilă demolarea controversatei Cathedral Plaza? Răspunsul lui Paul Racoviță, inspectorul general al ISC