EXCLUSIV VIDEO | Mircea Iliescu, doctor în genetică la Universitatea Cambridge: „Avansăm rapid în medicina personalizată, vom trata oamenii pe baza profilului lor genetic, de la cancer la alte boli”

Mircea Iliescu, doctor în genetică și evoluție umană la Universitatea Cambridge, a vorbit într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV despre lecțiile pandemiei, despre rolul geneticii în bolile pe care le avem, dar și despre aportul acesteia în evoluția umană și în medicina viitorului. O discuție francă despre cine suntem, de ce suntem diferiți, dar și despre ce se întâmplă atunci când avem o predispoziție genetică sau au loc mutații pe care le putem transmite copiilor noștri. Cercetătorul mărturisește că oamenii au multe probleme medicale și vor să știe mai mult, dar încă există o limitare în răspunsuri, pentru că nu avem destui specialiști în genetică și medicină.

Doctorul în genetică Mircea Iliescu a fost atras dintotdeauna de mintea umană, de biologie. A căutat mereu să afle, să cunoască și să decripteze lucrurile complicate care definesc ființa umană. Aventura călătoriei prin povestea cu multe necunoscute a geneticii i-a oferit nu doar satisfacția cunoașterii și o carieră strălucită, ci și întâlnirea, călătoriile de studiu și discuțiile cu oamenii.

Mircea Iliescu este un altfel de cercetător, dintre cei care își doresc să umanizeze știința și s-o facă mai accesibilă la scară cât mai largă. Zâmbetele și discuțiile relaxate fac și ele parte din „pachetul genetic”. În plus, acesta își dorește să spulbere mitul potrivit căruia cercetătorii sunt acei oameni care stau închiși într-o cameră și se gândesc la nemurirea sufletului.

• Mircea Iliescu este doctor în genetică umană și evoluție (University of Cambridge, UK, 2016), iar în prezent este afiliat Universității din Cambridge, unde este cercetător în cadrul Direcției de Antropologie Biologică și predă cursuri de evoluție și genetică la Institutul de Educație.
• De-a lungul carierei în cercetare, a călătorit din India până în Chile, pentru a studia evoluția genetică a diversității oamenilor în diferite populații. Una dintre preocupările sale a fost studiul diversității culorii pielii și al modului în care a evoluat aceasta la populațiile din India.
• Cercetările sale cele mai recente se concentrează pe evoluția răspunsului imunitar la populații cu o istorie evolutivă complexă.

Epoca genomică și medicina viitorului

Mircea Iliescu vorbește despre țările cu sistem medical foarte performant care sunt deja în epoca genomică, una în care medicina ține foarte mult de genetică. Marea Britanie are deja un proiect care își propune să secvențieze genomul la 100.000 de nou-născuți, pentru a căuta boli rare încă de la naștere și pentru a putea afla cât mai repede cauzele acestora.

Cercetătorul român de la Universitatea Cambridge mărturisește că, datorită avansului tehnologic, ADN-ul uman poate fi secvențiat și citit relativ repede. Recunoaște însă că este nevoie de investiții multe, o infrastructură pe măsura domeniului și, bineînțeles, de specialiști cu patalama într-un domeniu în care se muncește și se studiază enorm.

Mircea Iliescu susține că se avansează din ce în ce mai mult ideea medicinei personalizate, unde genomica are un rol primordial, în sensul că oamenii vor fi tratați și pe baza profilului lor genetic, fie că vorbim de cancer sau de alte probleme medicale.

„Toate genele ne sunt utile, dar uneori apar mutații care predispun la boli”

„Genetica înseamnă ADN-ul nostru, pe care îl avem în celule, acest cod. Când ne gândim la genetică, cel mai simplu ne gândim la faptul că semănăm cu mama și cu tata. Informația genetică ne este transmisă de către părinții noștri. Când se întâmplă această combinație – pentru că fiecare dintre noi suntem unici -, sunt, bineînțeles, și noi mutații, și ceea ce noi transmitem copiilor noștri nu este identic cu noi.

În general, aceste modificări sunt neutre, nu se vede nimic special în aceste trăsăturile. Uneori, se întâmplă și mutații care sunt funcționale. Când vorbim despre gene rele și gene bune, toate genele noastre sunt utile, dar uneori apar și mutații care ne predispun la anumite boli și au un impact asupra calității vieții și asupra funcționării normale.

Cu unele dintre aceste mutații care ne predispun ne naștem, le luăm de la părinți. Alte mutații pot apărea în timpul vieții, adică celulele noastre suferă tot felul de mutații, dar, în general, ADN-ul pe care îl primim are un profil și anumite variante genetice ne pot dispune la tot felul de lucruri”, explică cercetătorul român de la Universitatea Cambridge.

„Datorită tehnologiei moderne, putem să citim ADN-ul relativ repede și ieftin”

Doctorul în genetică Mircea Iliescu spune că tehnologia din prezent permite stabilirea profilului genetic doar luând probe de salivă, de sânge sau un fir de păr și făcând analize care să arate tot ceea ce interesează.

”Putem să facem întregul genom și după ne trebuie capacitate de analiză, cineva să poată să caute, să compare cu alte genomuri și să vadă unde sunt diferențele și ce înseamnă ele.

Sau putem să ne uităm în locuri specifice, la gene care știm că sunt implicate în metabolismul glucidelor sau lipidelor și vedem variante genetice care predispun pe cineva la obezitate sau la diabet. Sunt tot felul de exemple, fie că vorbim despre bolile metabolice, fie că vorbim de cancer, fie că vorbim de trăsături normale, pe care le vedem și care nu sunt medicale, cum ar veni culoarea ochilor”, a explicat cercetătorul.

„Oamenii sunt interesați să afle de ce sunt diferiți, iar genetica este parte din asta”

Mircea Iliescu spune că interesul pentru cercetare a crescut și mai mult după pandemia de coronavirus. De atunci, oamenii au început să își pună mai multe întrebări și să caute răspunsuri despre genetică și rolul ei în bolile la care sunt predispuși de-a lungul vieții.

„Cercetarea părea ceva îndepărtat, ceva ce fac cei din Vest, cercetătorii britanici, americani etc. După pandemie, am început să fim mai interesați și observ că, dacă le dăm oamenilor ocazia să afle despre aceste lucruri, oamenii sunt foarte interesați. Oamenii sunt curioși din fire și văd tot felul de întrebări, ce înseamnă genetica și ce rol are în bolile pe care le avem.

Cancerul este ceea ce, să zicem, ne doare cel mai tare. Ce facem cu diabetul, cu bolile cardiovasculare, ce se întâmplă atunci când avem o predispoziție sau sunt mutații pe care le putem transmite copiilor. Oamenii au destule probleme și întrebări practice, dar aici există o limitare, pentru că nu avem încă destui specialiști în genetică și medicină.

Am avea mare nevoie să dezvoltăm domeniul geneticii medicale, pentru ca toți să aibă acces la sfaturi de calitate în ceea ce privește conceperea copiilor, anumite boli sau probleme pe care pot să le aibă și care au cauze genetice. Oamenii sunt interesați, în general, să afle de ce sunt diferiți sau de ce sunt cine sunt, iar genetica este parte din asta. Și atunci eu cred că este de mare interes pentru mulți oameni dacă putem ajunge la ei și putem să le vorbim despre asta”, a mai spus doctorul în genetică și evoluție umană.

„Este foarte important să le spui oamenilor care este rolul și scopul cercetării”

Cercetătorul român susține că știința pentru public este la mare căutare în unele țări și ea ar trebui extinsă, pentru a le explica oamenilor pe înțelesul lor.

„Cred că am început să mă gândesc mai mult la acest lucru, la ce pot să fac eu pentru societate, ce pot să fac cu această cunoaștere pe care o am. Cred că acum zece ani eram mai interesat în legătură cu subiectul meu, de explorat populații – și încă sunt -, dar cred că acum îmi dau seama că putem vorbi în jur despre ceea ce facem.

Știința pentru public nu este un domeniu nou și nu eu l-am inventat. Este în mare vogă în lume, mai ales în țările unde există știință dezvoltată. Trebuie să explicăm oamenilor ce se întâmplă pentru a înțelege și ei. Este foarte important să le spui oamenilor care este rolul și scopul cercetării și faptul că cercetătorii nu sunt unii care stau într-un loc și se gândesc la nemurirea sufletului și nu fac nimic altceva.

Este bine să-ți urmezi munca ta, dar să fii și implicat să vorbești cu oamenii. Mai ales în domeniul meu – al geneticii și antropologiei -, mă ajută foarte mult să înțeleg mai mult despre anumite locuri, pentru că îmi vin idei și de ce sunt oamenii diferiți și despre cum am putea studia acest lucru”, a spus Mircea Iliescu.

Rolul geneticii în medicina personalizată

Mircea Iliescu a vorbit și despre rolul pe care îl are genomica în medicina personalizată, pentru ca oamenii să poată fi tratați pe baza profilului lor genetic.

„Genetica înseamnă multe date și multă analiză. Pe lângă stocare de date, trebuie să ai capacitate de analiză, infrastructura și cunoștințele necesare. În țările cu sistem medical foarte performant, este evident deja că sunt în acea epocă genomică în care medicina ține foarte mult de genetică.

În Marea Britanie, înainte, nou-născuților li se făceau câteva teste pentru câteva boli rare din sânge, acum, există un proiect să secvențiezi genomul la 100.000 de nou-născuți pentru a căuta boli rare de la naștere, să nu mai aștepți ca să nu cunoști cauzele.

Suntem deja și avansăm foarte rapid pe ideea medicinei personalizate, unde genomica are un rol primordial, în sensul că vom trata oamenii bazat pe profilul lor genetic, fie că vorbim de cancer, fie că vorbim de alte probleme. Către asta se merge, sunt multe resurse care se investesc în țari ca Marea Britanie și este o direcție strategică”, a explicat cercetătorul român de la Universitatea Cambridge.

„Domeniul în care suntem în urmă este medicina creierului, bolile psihice”

Specialistul în genetică și evoluție umană spune că s-au făcut progrese în medicină, dar un domeniu a rămas în urmă, cel care să lămurească bolile psihice, mecanismele din mintea umană atunci când ceva nu merge bine.

„Totdeauna m-a fascinat felul acesta în care decidem lucruri, cum gândim, ce gândim și care este suportul biologic. Acum, mai nou, putem să ne uităm la aceste lucruri, sunt tot felul de studii interesante, unde studiem undele din creier și le corelăm, fie cu experiențe, fie cu genetică. Mi se pare foarte interesantă întrebarea aceasta despre cum funcționează, cum se întâmplă, cum se formează gândurile noastre și cred că este o întrebare esențială.

Interesul mare – domeniul unde suntem în urmă pentru medicină este, evident, medicina creierului – adică, bolile psihice. Tot acest domeniu este la început pentru că, mai avem multe de aflat despre mecanismele din mintea noastră și ce se întâmplă atunci când ceva nu merge bine. Cum gândim și de ce suntem diferiți aș spune eu sunt întrebările care pe mine m-au interesat și mă interesează în continuare”, mărturisește Mircea Iliescu.

Urmăriți interviul integral: