Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au intrat pe firul unei afaceri în care personajele cheie sunt Constantin Zotta – fost arbitru internațional și fost președinte al clubului de fotbal Rapid București -, un director general adjunct al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), dar și un om de afaceri care a pus la punct o „schemă financiară” derulată pe parcursul a mai multor ani.
Pe rafturile retailerului național Mega Image au ajuns, astfel, produsele a două societăți comerciale, iar ușa a fost deschisă de Cătălin Adrian Cojocaru, director general adjunct al Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC) din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).
Omul de afaceri vizat de procurorii DNA este Gabriel Robertino Petraș, iar denunțătorul și administratorul uneia dintre societățile implicate în această „afacere” demontată de anchetatori este chiar Constantin Zotta, fost arbitru internațional și fost președinte al Clubului Rapid București.
Gândul a solicitat un punct de vedere referitor la această situație din partea reprezentanților Mega Image, iar Adrian Nicolaescu – VP Brand Marketing , Communication, Sustenability & Ecommerce at MEGA IMAGE – Ahold Delhaize Group – a declarat că, la nivelul conducerii, nu se va comenta pe marginea acestui subiect.
”Conducerea Mega Image nu are nimic de comentat și nu dorește să discute pe marginea acestui subiect”, a precizat Adrian Nicolaescu.
În acest context, l-a contactat și i-a propus lui Constantin Zotta să intre, cu produsele firmei sale pe rafturile retailerului pentru ca volumul de vânzări să crească. La vremea respectivă, Zotta deținea 100 % firma MASS GLOBAL COMPANY. O societate comercială înființată în 2005 și care avea ca obiect de activitate comerțul cu ridicata al produselor cosmetice și de parfumerie.
Astfel, produsele firmei administrate de fostul arbitru urmau să fie plasate pe rafturile Mega Image, dar asta cu condiția ca Gabriel Petraș să primească 40% din acțiunile societății administrate de Constantin Zotta. Ceea ce s-a și întâmplat pe 23 ianuarie 2018. Gabriel Petraș a primit 40% din acțiuni din partea lui Zotta, iar încasările firmei au ”explodat”. Cifra de afaceri din 2017 s-a triplat, așadar, în 2018, 2019 și 2020, iar în 2021 a crescut cu de 7 ori mai mult, până la aproape 700.000 de euro. Aceeași „rețetă” a fost aplicată și în cazul unei alte societăți comerciale.
În acest fel, au stabilit procurorii DNA, șpaga primită de Petraș pentru ajutorul acordat lui Zotta urma să fie ”mascată” sub forma dividendelor. Procurorii au stabilit că, în urma acestor cesiuni de acțiuni, Gabriel Petraș ar fi încasat de la cele două societăți comerciale, de-a lungul perioadei în care schema financiară a funcționat, 4.000 euro și 276.000 lei.
Ulterior, la sfârșitul anului 2020, respectiv pe 18 noiembrie, omul de afaceri George Petraș s-a retras din MASS GLOBAL COMPANY, iar cele 40% din acțiuni s-au întors la Constantin Zotta, care a redevenit acționar unic.
Pe data de 9 februarie 2023, DNA a publicat un comunicat din care reiese că directorul general adjunct din ANAF – Cătălin Adrian Cojocaru – și omul de afaceri George Petraș au calitatea de ”suspecți”, fiind acuzați de complicitate la trafic de influență în formă continuată și de trafic de influență în formă continuată.
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus efectuarea urmăririi penale față de suspecții:
În perioada 2018 – mai 2022, la «rugămintea» omului de afaceri (n.red. – George Petraș), cercetat în prezenta cauză, suspectul Cojocaru Cătălin Adrian, în calitatea menționată mai sus, ar fi intermediat listarea în magazinele unui retailer național (n.red. – Mega Image) a unor produse realizate de două societăți comerciale.
În schimbul acestor demersuri, omul de afaceri ar fi pretins – de la administratorii celor două societăți comerciale -, în mod direct, pentru sine, un procent de 40% din părțile sociale ale societăților ale căror produse urmau să fie listate și ar fi primit, ca urmare a acelor „asocieri” sumele de 4.000 euro și 276.000 lei, aceștia din urmă fiind disimulați sub forma unor dividende și cesiune părți sociale”, au transmis reprezentanții DNA prin intermediul unui comunicat.
Citește și: