EXCLUSIV | Controverse după inițierea proiectului de OUG privind Departamentul pentru Relații Interetnice. Reprezentanții minorităților reacționează: ”Să nu fim în situația în care mai binele este moartea binelui”

Un proiect de Ordonanță de Urgență a Guvernului (OUG) privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale, inițiat de Secretariatul General al Guvernului (SGG), stârnește controverse. În centrul atenției se află Departamentul pentru Relații Interetnice (DRI), iar Lacziko Enikő Katalin – secretarul de stat (UDMR) care conduce acest departament – i-a trimis lui Marian Neacșu, secretarul general al Guvernului, propuneri care vor fi analizate de reprezentanții minorităților, semnele de întrebare cerându-și răspunsuri clare.

Gândul prezintă informații în exclusivitate despre acest proiect OUG pe marginea căruia chiar reprezentanții Ministerului Justiției au formulat amendamente în puncte-cheie, unul dintre acestea fiind Secțiunea a 4-a a proiectului: ”Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât și pe termen lung (5 ani), inclusiv informații cu privire la cheltuieli și venituri”.

Prin adoptarea acestei OUG ar urma să fie aduse unele modificări în ceea ce privește organizarea și funcționarea Departamentului pentru Relații Interetnice.

DRI devine ”structură cu personalitate juridică”

În momentul de față, DRI este o structură ”fără personalitate juridică”, urmând ca în varianta propusă să devină o structură ”cu personalitate juridică”.

”…. structură cu personalitate juridică, în cadrul aparatului de lucru al Guvernului și în subordinea prim-ministrului, finanțat de la bugetul de stat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, prin preluarea activității, posturilor și a personalului Departamentului pentru Relații Interetnice, structură fără personalitate juridică din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, care își încetează activitatea”, se precizează în proiectul de OUG.

Conform acestui proiect de OUG, Departamentul pentru Relații Interetnice va fi condus de ”un secretar de stat, ajutat de 3 subsecretari de stat, numiți, respectiv eliberați din funcție prin decizie a prim-ministrului, în condițiile legii”.

Finanțarea acestui departament va fi asigurată ”din bugetul Secretariatului General al Guvernului, iar secretarul de stat care conduce Departamentul pentru Relații Interetnice are calitatea de ordonator terțiar de credite”, se mai arată în proiectul de OUG, prezentat, în exclusivitate, de Gândul.

În prezent, DRI este condus de un secretar de stat – Lacziko Enikő Katalin (UDMR) – și de doi subsecretari de stat, prin proiectul de OUG precizându-se că structura organizatorică va fi completată cu încă un subsecretar de stat.

Structura nou-înființată, potrivit proiectului de OUG, va prelua – pe bază de protocol predare-primire încheiat cu SGG, în termen de minimum 30 de zile de la data intrării în vigoare a OUG, ”creditele bugetare neutilizate și creditele de angajament aferente acestora, posturile, personalul aferent și drepturile salariale aferente, precum și celelalte drepturi și obligații, și patrimoniul necesar desfășurării activității”, se mai arată în proiectul OUG.

Avocat: ”DRI își va căpăta independență decizională și financiară”

Din punct de vedere al statului juridic instituțiile publice se pot clasifica în:

• Instituții publice cu personalitate juridică – acelea ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite, calitate în care au drept de decizie în angajarea si efectuarea de cheltuieli.
• Instituții publice fără personalitate juridică (n.red. – cum este, în acest moment, Departamentul pentru Relații Interetnice, proiectul de OUG precizând că se dorește ca DRI să aibă personalitate juridică) – acelea ai căror conducători nu au calitatea de ordonatori de credite, calitate în care aceștia pot efectua cheltuieli numai în limita sumelor efectiv virate de ordonatorul său de credite în subconturi deschise pe numele lor, și care reprezintă, de obicei, plăți de salarii și alte cheltuieli asimilate acestora, precum și un volum restrâns de alte cheltuieli, precum acelea legate de întreținerea și funcționarea instituției în cauză.

Contactat de Gândul, avocatul Cristian Ene a declarat, în exclusivitate, că o astfel de transformare reprezintă modalitatea prin care Departamentul pentru Relații Interetnice capătă ”independență financiară” și nu numai:

”O astfel de transformare a fost prevăzută în acest proiect de OUG pentru ca Departamentul pentru Relații Interetnice să își organizeze mai bine activitatea. Asta înseamnă că va avea personalitate juridică, se va înregistra în evidența asociațiilor și fundațiilor, la instanță. Le va fi mult mai ușor să se organizeze, în acest fel, și să țină contabilitatea și cheltuielile, să aibă posibilitatea să angajeze personal.

Dacă acest proiect de OUG va fi aprobat, DRI își va căpăta independență decizională și financiară”, a explicat avocatul Cristian Ene.

”Așa cum arată acum, proiectul nu este foarte convenabil nouă”

Fiind vorba despre un proiect de OUG – perfectibil, în ultimă instanță – unele semne de întrebare sunt firești, iar reprezentanții minorităților contactați de Gândul au transmis, în exclusivitate, puncte de vedere.

Urmează o întâlnire în Consiliul Minorităților Naționale, pentru ca textul acestui draft să fie analizat punctual, concluziile preliminare transmițând că textul nu este ”foarte fericit”, ”nu este convenabil nouă și nici UDMR-ului”, precizându-se, suplimentar, că nu este foarte clar de ce se dorește neapărat o modificare și ce îmbunătățiri sunt aduse unui sistem care, de altfel, funcționează foarte bine de mai multă vreme.

Deputatul Varujan Pambuccian (Uniunea Armenilor din România): ”Am discutat cu colegii textul ordonanței, nu este foarte fericit, o să vedem, o să discutăm. O să discutăm și în coaliție chestiunea asta. Deocamdată, nu aș vrea să dau declarații despre un subiect care este în facere, e fluid. Dar, așa cum arată acum, proiectul nu este foarte convenabil nouă și mă tem că nici UDMR-ului. Nu aș vrea să dezvolt subiectul, prefer să am discuțiile direct, cu cei din coaliție.

Deciziile acestea (n.red. – referitoare la gestionarea bugetului alocat DRI) sunt luate în Consiliul Minorităților Naționale, din care fac parte cu un vot egal toate minoritățile, iar ele sunt puse în aplicare printr-o Hotărâre de Guvern. Nu văd cum ar fi banii puși sub un control al unei formațiuni sau a alteia. Sper să rezolvăm problema”.

Deputat Ovidiu Ganț (Forumul Democrat al Germanilor din România): ”Am citit textul, nu am avut încă o discuție cu responsabilii din Guvern, respectiv Secretariatul General al Guvernului, care este inițiatorul proiectului. Va trebui să avem o astfel de discuție, să avem răspunsurile exacte.

Mă interesează, în primul rând, care este motivul, de ce se dorește această modificare, ce îmbunătățire aduce față de sistemul care funcționează de 20 de ani. Așteptăm un răspuns de la SGG, ca să nu fim în situația în care mai binele este moartea binelui. Nu m-aș hazarda să fac aprecieri până când nu avem această discuție la obiect. Nu am ascultat argumentele SGG-ului care să susțină necesitatea acestei modificări.

Personal, pe textul respectiv, nu-mi dau seama de beneficii, de ce este mai bine așa decât înainte. Aștept să mă lumineze inițiatorii. În ceea ce privește gestionarea bugetului Departamentului pentru Relații Interetnice, decizia referitoare la acest buget nu este a DRI (n.red. – indiferent cine se află la conducere), ea se bazează pe o discuție și o hotărâre a Consiliului Minorităților Naționale din care facem parte cu toții. Pe mine mă interesează de ce este necesară această modificare față de situația actuală care funcționează de atâta vreme”.

Deputat Iulius Firczak (Uniunea Culturală a Rutenilor din România): ”Primul aspect legat de document este că – din punctul meu de vedere și din punctul grupului nostru de vedere – nu există o urgență. Există necesitatea modernizării, adaptării la condițiile actuale ale instituției. O reformă, o modernizare a instituției o vedem și noi necesară, dar nu cu titlu de urgență.

Este adevărat că (n.red. – DRI) trebuie să preia, poate, o parte din atribuțiile SGG, prin această reformare a instituției, dar trebuie discutat și trebuie analizat atât cu UDMR și celalte partide de la guvenare – PSD și PNL -, dar și cu grupul nostru, pentru că UDMR este o organizație, iar aici suntem 18 organizații. Cu toții vom fi afectați în bine sau în rău, depinde cum modificăm funcționarea Departamentului pentru Relații Interetnice, în viitor. În acest condiții, nu există o urgență. Acest proiect trebuie analizat în detaliu, să facem modificările care să aducă o mai bună funcționare a organizațiilor și a departamentului și, bineînțeles, preluarea atribuțiilor considerate necesare de la SGG.

Să nu uităm că există și posibilitatea transformării DRI într-o agenție care să fie subordonată Parlamentului României, așa cum avem ANRE, ANPC, ASF, CNCD și alte instituții ordonatori de credite. Discuția nu trebuie grăbită, nu văd o urgență în această modificare, suntem în prag de început de an, din punct de vedere bugetar, iar o modificare de acest gen ar putea duce la blocaje tehnice în efectuarea plăților.

În ceea ce privește modul de organizare și funcționare a DRI, pot să vină cu idei bune și colegii noștri din grupul minorităților. Inițiator al proiectului este SGG, dar fluctuațiile de personal de la SGG mă fac să cred că nu toate ideile vin de la ei, fără o discuție cu DRI, pentru că la departament personalul este mult mai stabil, iar la SGG oamenii se schimbă destul de des.

Dacă luăm în calcul că se face rotația la guvernare, putem să ne gândim că SGG-ul se schimbă total în luna mai. Și atunci, în aceste condiții, indiferent de sursa ideilor din proiect, eu spun că draftul trebuie dezbătut de toți decidenții, nu doar de cei din SGG și DRI. Și noi, membrii grupului parlamentar al minorităților, și partidele cu care noi colaborăm de 30 de ani – am trecut și prin bune, și prin rele, prin necazuri, prin toate evenimentele pe care le-au avut minoritățile noastre – trebuie să discutăm și să găsim o formulă prin care să fie bine pentru toată lumea, și pentru SGG, și pentru DRI, și pentru toate organizațiile aparținând minorităților naționale”.

Deputat Ionel Stancu (Asociația Macedonenilor din România): ”O să avem un punct de vedere comun la Grupul Parlamentar al Minorităților, referitor la acest proiect, nu aș vrea să comentez acum”.

Care sunt atribuțiile Departamentului pentru Relaţii Interetnice

Potrivit HG nr. 111/2005,  Departamentul pentru Relaţii Interetnice îndeplineşte, la momentul actual, următoarele atribuţii:

a) pune în aplicare politica stabilită prin Programul de guvernare în domeniul relaţiilor interetnice;
b) elaborează şi supune Guvernului spre aprobare strategii şi politici pentru păstrarea, afirmarea şi dezvoltarea identităţii etnice a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale;
c) elaborează proiecte de legi şi alte acte normative din domeniul sau de activitate;
d) avizează proiecte de legi şi alte acte normative, care au incidenta asupra drepturilor şi îndatoririlor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale;
e) monitorizează aplicarea actelor normative interne şi internaţionale referitoare la protecţia minorităţilor naţionale;
f) participa la elaborarea Raportului cu privire la aplicarea de către România a Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale a Consiliului Europei, precum şi la elaborarea capitolelor referitoare la minorităţile naţionale din rapoartele României către alte instituţii şi organisme internaţionale;
g) stimuleaza dialogul majoritate – minorităţi naţionale în vederea îmbunătăţirii actului decizional şi a măsurilor de implementare;
h) cultiva valorile comune, combaterea discriminarii şi a prejudecatilor, prin promovarea diversitatii culturale, lingvistice şi confesionale prin activităţi pe baza de proiecte;
i) promovează şi organizează programe privind garantarea, păstrarea, exprimarea, promovarea şi dezvoltarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale;
j) sprijină realizarea unor programe sau activităţi interetnice iniţiate de organizaţii, asociaţii, fundaţii sau instituţii publice, pe baza de proiecte;
k) supune Guvernului spre adoptare, la propunerea fundamentată a Consiliului Minorităţilor Naţionale, în baza Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările ulterioare, şi a legilor bugetare anuale, proiecte de hotărâri pentru acordarea de asistenta financiară organizaţiilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, membre ale Consiliului Minorităţilor Naţionale, şi pentru aprobarea repartizării sumelor alocate prin bugetul de stat acestor organizaţii;
l) colaborează cu Consiliul Minorităţilor Naţionale, în condiţiile legii;
m) colaborează cu autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale în îndeplinirea atribuţiilor proprii, în condiţiile legii;
n) stabileşte şi menţine relaţii cu organizaţii neguvernamentale din ţara şi din străinătate, precum şi cu organisme şi instituţii internaţionale cu activitate în domeniul minorităţilor naţionale şi al combaterii discriminarii pe criterii etnice;
o) menţine legături permanente şi colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale, prin reprezentanţi cu competente teritoriale, în vederea identificarii problemelor specifice şi soluţionării acestora;
p) sprijină cercetările ştiinţifice în domeniul relaţiilor interetnice, prin menţinerea de contacte şi colaborarea cu organizaţii, instituţii şi personalităţi din domeniu.

Citește și:

Alexei Navalnîi, după un an de război în Ucraina: ”Adevăratele cauze ale conflictului sunt dorința lui PUTIN de a păstra puterea cu orice preț și obsesia pentru moștenirea sa istorică”

Președintele CMMB, după arestarea medicului care a implantat unor pacienți DISPOZITIVE CARDIACE luate de la cadavre: ”Nu este etic și deontologic, nu este legal, am fost bulversată de acest caz”

Criticul de artă Pavel Șușară: ”În contextul de acum, BRÂNCUȘI ar fi socotit un retardat medieval, trebuie să renunțăm la festivism, să-i punem în valoare opera”

Dinu Gheorghe, consilier local: ”Mandatul lui Clotilde Armand se rezumă, în realitate, la o LUPTĂ IMAGINARĂ cu conspirațiile. Nu mai merge cu păcălelile!”

Plasat pe ”lista celor mai căutați” din Rusia, jurnalistul care a ajutat la dezvăluirea complotului împotriva lui Alexei Navalnîi a fost exclus de la Premiile BAFTA. Ce motiv a invocat poliția britanică