Alexandru Lancuzov, jurnalist specializat în domeniile transporturi și infrastructură, a precizat, luni seară, în cadrul emisiunii „Cu Gândul la București”, că poarta de gabarit de la Pasajul Unirii a scăzut cu 25 de centimetri după reabilitarea construcției, iar în cazul accidentului grav în care a murit un turist grec, șoferul este principalul vinovat, însă, „infrastructura nu trebuie să ne pedepsească atunci când greșim”.
„Cele mai multe (autovehicule – n.r.) s-au blocat în poarta de gabarit, care are tocmai rolul de a preveni blocarea unui camion sau a unui autocar în grinda pasajului, pentru că ar fi mult mai rău. Problema care se pune este una simplă: de semnalizare. Acea poartă de gabarit, care există și înaintea unor pasaje de cale ferată, deci astfel de porți au menirea de a proteja infrastructura rutieră sau feroviară. Poarta de gabarit înțeleg că a scăzut cu 25 de centimetri, pentru că înainte era pe un postament, și atunci, unele autovehicule cu gabarit mai mare treceau de poartă, dar se blocau undeva la jumătatea pasajului, pe unghi, la coborâre”, a precizat Alexandru Lancuzov în cadrul emisiunii „Cu Gândul la București” de luni seară.
Jurnalistul mai spune că infrastructura de la Pasajul Unirii nu trebuie să-i „pedepsească” pe trecători, așa cum s-a întâmplat în urmă cu câteva luni, când un turist grec a decedat, după ce poarta de gabarit a strivit plafonul unui autocar.
„Șoferul este principalul vinovat, pe de altă parte, infrastructura nu trebuie să te pedepsească dacă ai greșit fără să-ți dai seama”, a mai precizat Alexandru Lancuzov în cadrul emisiunii „Cu Gândul la București”.
Alexandru Lancuzov, jurnalist specializat în domeniile transporturi și infrastructură, a mai precizat, luni seară, în cadrul emisiunii „Cu Gândul la București”, că planșeul de la Piața Unirii nu a fost niciodată reparat, iar durata de viață a structurii de beton este una aproape depășită.
„Știu că planșeul, placa de beton care susține toată intersecția de la Piața Unirii are undeva la 80 de ani vechime, o durată de viață cam depășită. Un pod bine făcut pe un drum național are o perioadă de viață de 100 de ani, dar în condițiile în care, și aici vă dau un exemplu: podurile de la Fetești și Cernavodă, poduri strategice pentru legătura dintre Muntenia și Dobrogea, au reparații capitale la 35 de ani. Ei bine, acest planșeu de beton nu a avut, de la execuție, nicio intervenție majoră”, a explicat Alexandru Lancuzov în cadrul emisiunii „Cu Gândul la București” de luni seară.