Gândacii pot salva zeci de mii de vieţi în cazul unor cutremure devastatoare. Mihail Sichitiu, profesor şi cercetător la Universitatea North Carolina, este printre creatorii acestor gândaci salvatori, care pot ajunge la victimele prinse sub dărâmături.
Gândacii „echipați” cu mini-dispozitive electronice ar putea salva zeci de mii de vieți, în cazul unui cutremur.
Este proiectul inedit al unui grup de oameni de știință de la universitatea North Carolina, din care face parte și un român.
Profesorul Mihail Sichitiu susține că rezultatele au fost încurajatoare, iar gândacii s-au descurcat excelent în simulările unor căutări prin locuri greu accesibile.
„Proiectul a fost foarte interesant. Am folosit, în principal, gândaci de Madagascar”, explică Mihail Sichitiu.
„Ne-am uitat şi la nişte molii, dar în cazul lor e mai complicat, întrucât nu pot să ridice decât maximum două grame şi e foarte dificil să faci un circuit electronic care să fie atât de uşor.
La gândaci era din start mai simplu, fiindcă sunt mai mari şi pot căra 4-5 grame, uneori chiar şi 10 grame”, adaugă profesorul.
Gândacii „înarmaţi” cu mini-aparatură electronică sunt mânaţi printre dărâmături şi pot face de multe ori diferenţa în cazuri disperate.
Insectele se strecoară prin locuri minuscule şi pot transmite informaţii preţioase pentru salvatori.
„Ideea e că aceşti gândaci pot pătrunde prin molozul care se formează după un cutremur. Li s-au montat pe spate un circuit electronic, un difuzor şi un microfon cu un transmiţător radio.
Nu de telefonie, ci unul local, deci operatorul trebuie să fie prin preajmă. Aşadar, ar putea auzi când cineva cere ajutor”, spune cercetătorul.
El dezvăluie că rezultatele au fost încurajatoare, iar gândacii s-au descurcat excelent în multe situaţii.
De fapt, experienţele făcute cu aceşti gândaci, numiţi bioboţi, au fost mai relevante decât cele în care s-au folosit roboţi mici.
„Gândacii se descurcă mult mai bine la navigaţie prin teren denivelat decât orice a făcut omul până acum.
S-a încercat acelaşi lucru cu roboţi şi funcţionează, dar nu sunt aşa de mici şi nu navighează la fel de bine ca insectele”, susţine Sichitiu.
Profesorul explică şi cum au fost ghidate insectele.
„Noi am făcut o telecomandă pentru gândaci, apoi am cuplat nişte electrozi la antene şi în coadă, iar aşa putem să-i ghidăm să meargă în faţă, să meargă în spate, să facă stânga sau să facă dreapta.
Am încercat să-i ghidăm şi am reuşit să-i menţinem pe o anumită traiectorie.
I-am pus să meargă în cerc, să facă pătrate, să se deplaseze în linie dreaptă.
Un gândac, când dă cu antena din dreapta de un obstacol, face stânga. Atunci nervul din antena din dreapta zice ”vezi că ai dat de ceva”.
Noi tăiem antena şi punem un electrod care să atingă nervul respectiv. Deci în loc să simtă cu antena, îi «spunem» noi, cu electrodul, încotro s-o ia”, explică profesorul, potrivit Digi24.