EXCLUSIV VIDEO | Noul sistem de garanție-returnare a ambalajelor din plastic, sticlă și aluminiu îi încurcă pe comercianți. Trei din patru magazine nu au finalizat procesul înregistrare în sistemul Returo SGR și riscă oprirea activității

Fie din cauza lipsei informațiilor, fie a diferitelor obligații pe care au fost nevoiți să le îndeplinească, din cei aproximativ 80.000 de operatori economici care vând băuturi în recipiente din plastic, aluminiu și sticlă în România, doar puțin peste 23.000 s-au înregistrat pe platforma Returo SGR. Cei neînregistrați riscă acum o amendă de 40.000 lei și sistarea activității.

Din toamna acestui an, toți comercianții vor fi obligați să perceapă de la clienți o garanție de 50 de bani pentru fiecare băutură ambalată în recipiente din sticlă, aluminiu sau plastic pe care o vând. Indiferent că este vorba de suc, bere, vin, apă sau altfel de băutură alcoolică și nonalcoolică, se va percepe această garanție pentru orice recipient cu volum cuprins între 0,1 și 3 litri, iar clienții care vor returna recipientul, vor primi înapoi garanția.

Pentru a putea vinde în continuare astfel de băuturi, comercianții au avut obligația să se înscrie online pe platforma www.returosgr.ro până la finalul lunii februarie și să declare câte băuturi în recipient din sticlă, aluminiu și plastic au comercializat în anul 2022.

”Discutăm de un număr mare de operatori economici, practic are un univers de retail fragmentat, discutăm de aproximativ 80.000 de operatori economici care vor trebui să treacă prin acest proces, la care adaugă cei din zona de producție și import. Toți acești operatori economici au obligația legală de a se înrola și există și penalități impuse prin legislație dacă acest lucru nu se întâmplă în termenul stabilit de lege”, a spus, pentru Gândul, Julia Leferman, președintele Asociației Berarii României pentru Mediu.

Deși la prima vedere nu pare foarte complicat, doar puțin peste 23.000 de operatori economici au reușit să finalizeze procesul de înregistrare în intervalul stabilit de lege. Alți 32.000 de comercianți și-au creat cont pe platforma Returo, dar fie nu au declarat cantitatea de băuturi comercializată în 2022, fie nu au declarat punctul sau punctele de vânzare, fie nu au încărcat documentele companiei. Astfel că și aceștia, în cazul unui control al Gărzii de Mediu, riscă să fie amendați și să le fie suspendată activitatea.

”Garda Națională de Mediu a demarat un control tematic (…) și îi vizează pe operatorii economici care nu au respectat obligațiile prevăzute de HG 1074/2001. Conform aceluiași act normativ, nerespectarea termenului limită de înscriere în platformă se sancționează cu amendă cuprinsă între 20.000 și 40.000 de lei.

Într-o primă fază, în cazul în care vor constata nerespectarea obligației de înscriere, comisarii GNM vor emite avertismente și vor impune conformarea operatorului economic în maxim 30 de zile”, se precizează într-un comunicat al Gărzii Naționale de Mediu.

Așadar, operatorii economici se pot înscrie în continuare pe platforma Returo, fără a fi sancționați. Însă, dacă pentru marii comercianți, care dețin sisteme informatice de gestiune și fac numeroase operațiuni financiare prin bancă, înregistrarea în acest nou sistem nu ar trebui să fie o problemă, pentru unii dintre micii întreprinzători este o adevărată provocare.

O pensionară din județul Prahova, care deține un mic magazin la sat, a explicat pentru jurnaliștii Gândul că a auzit de la televizor de acest nou sistem de garanție-returnare, apoi a primit o notificare de la autoritățile locale că trebuie să se înregistreze. Pentru că nu are sistem informatic de gestiune, a fost nevoită să ia la mână sute de documente contabile, să verifice filă cu filă mii de facturi și, din zecile de mii de articole achiziționate de-a lungul anului trecut, să identifice doar băuturile care trebuie declarate.

”A trebuit să le cer ajutor nepoților, că eu nu știu să folosesc un calculator, nu știu să mă înscriu pe internet și nici cum se completează acele formulare. După ce le-am calculat sticlele și plasticele vândute și le-am dat actele firmei, mi-au spus că îmi trebuie și un cont în bancă pe firmă, altfel nu mă pot înregistra”, a spus femeia, în vârstă de 75 de ani, pentru Gândul.

Ca să se lămurească, i-a rugat pe nepoți să sune la callcenter-ul Returo SGR și să întrebe cum se poate înregistra dacă nu deține un cont bancar. Iată mai jos transcrierea convorbirii, pusă la dispoziția Gândul de familia femeii:

Operator callcenter: Va trebui să deschideți un cont bancar și să introduceți contul IBAN al acelui cont bancar pe care îl deschideți pe activitatea firmei. (…) Este necesar acest cont bancar pentru a face decontările.

Comerciant: Dar nu a anunțat nimeni că e nevoie de cont în bancă. Eu vreau doar să mă înregistrez.

Operator callcenter: Eu v-am explicat de ce este necesar și vă mai pot spune că este obligatoriu ca să vă puteți înregistra. Sunteți pasibili de amendă pentru că nu ați făcut înregistrarea și de suspendarea temporară a activității.

Comerciant: Și cum pot să fac înregistrarea dacă nu am cont în bancă?

Operator callcenter: Vă creați un cont în bancă. Ce vă pot îndruma aici, dacă doriți să atacați problema în mod legal, adresați-vă unui jurist sau unei firmă care oferă asistență legală. Din păcate, eu aici nu vă pot oferi decât ajutor informativ referitor la modalitatea de a vă înregistra.

Comerciant: Putem să dăm un cont al altcuiva, al altei persoane?

Operator callcenter: Am primit instrucțiuni să vă spun că trebuie cont pe persoană juridică, pe activitatea comercială a firmei.

Practic, toți comercianții, indiferent de cât de mică sau mare este afacerea, sunt obligați să dețină un cont în bancă pe numele firmei. Ceea ce, desigur, înseamnă o cheltuială în plus. Majoritatea băncilor din România percep comisioane de administrare pentru conturile deschise pe persoană juridică, care pot depăși în multe cazuri și 300 de lei lunar, în funcție de numărul de tranzacții realizate.

De ce sunt obligați comercianții să dețină un cont bancar pe firmă

Reprezentanții Returo au explicat pentru Gândul de ce sunt obligați comercianții să dețină un cont bancar pe firmă și cum va funcția, practic, Sistemul de Garanție-Returnare.

În momentul în care operatorii economici vor achiziționa de la producători un PET, de exemplu, vor plăti 50 de bani în plus față de valoarea produsului. Ulterior, când vor revinde băuturile, vor percepe de la clienți câte 50 de bani sub formă de garanție. În momentul în care clientul va returna ambalajul gol, comerciantul va fi obligat să-i restituie clientului cei 50 de bani.

”Când un producător sau importator pune în piață produse în ambalaje SGR, el le vinde la distribuitor cu garanție și virează garanțiile către RetuRO.

Producătorul încasează valoarea garanțiilor de la distribuitor, distribuitorul facturează la comerciant și încasează valoarea garanțiilor de la acesta și i se stinge soldul, iar comerciantul vinde la consumator și își încasează valoarea garanțiilor de la consumator și s-a stins și la el soldul, e pe zero.

În momentul în care consumatorul se întoarce cu ambalajele goale, comerciantul plătește acestuia garanțiile și facturează pe RetuRO, în cuantumul garanțiilor plătite. Și va exista o frecvență probabil lunară a acestui flux”, a explicat Julia Leferman.

Aceste plăți se vor face doar prin intermediul unor tranzacții bancare.

Clienții susțin implementarea noului sistem de Garanție-Returnare

Campania de informare demarată de Returo la începutul acestui an, destinată în special comercianților, a ajuns și la urechile clienților. Unii dintre aceștia cred că este binevenită noua modalitate de încurajare a reciclării, chiar dacă va însemna să scoată mai mulți bani din buzunar pentru un suc, o apă sau o bere.

”Sincer, ar cam trebui treaba cu reciclatul. Ar fi o idee bună, pentru că sunt multe materiale din plastic, sunt sticlele care pur și simplu se aruncă, se sparg și nu e bine, ar cam trebui reciclate. Da, e bună ideea și ar fi trebuit de mai mult timp, dar, așa e românul nostru… Mulți știu că ar fi convenabil pentru noi să reciclăm, dar nu țin cont…”, a spus, pentru Gândul, unul dintre clienții unui magazin din apropierea Ploieștiului.

Un al client crede că acest sistem va funcționa destul de greu, dar, având în vedere că oamenii vor primi 50 de bani pentru fiecare recipient returnat, probabil asta îi va face pe mulți să aducă sticlele înapoi.

”Aici primești 50 de bani, ăsta e avantajul. Eu zic că e bunicel și la țară, să-l dezvolte”, a spus bărbatul.

Ce este Returo

Asociația Berarii României pentru Mediu, alături de Ministerul Mediului, Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate și Asociația Retailerilor pentru Mediu s-au reunit într-un Parteneriat Public-Privat și au creat ”RetuRO Sistem Garanție Returnare SA” (RetuRO SGR). Compania este responsabilă de implementarea acestui mega-proiect de mediu și asigurarea finanțării pentru toate cele trei etape principale: punerea în piață a recipientelor, perceperea unei garanții la vânzarea lor și reciclarea acestora.

Acest sistem ar trebui să ajute România să atingă țintele naționale de colectare și reciclare stabilite la nivel european. Astfel, până în anul 2025 ar trebui să se colecteze 77% din PET-urile puse pe piață, iar până în anul 2029, rata de reciclare să ajungă la 90%. De asemenea, sistemul este conceput să asigure 75% colectare pentru sticlă și 60% la aluminiu, începând cu anul 2030.

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV VIDEO | Noul sistem de reciclare a ambalajelor din sticlă, plastic și aluminiu va scumpi toate tipurile de băuturi vândute în România. ”Protecția mediului este o activitate care costă”