Sâmbătă se împlinesc 46 de ani de la cutremurul din 1977. Ziua de 4 martie rămâne una dintre cele mai negre din istoria României. Un seism cu magnitudinea de 7,4 a provocat nu mai puțin de 1.500 de decese, iar 32.897 de clădiri s-au prăbușit sau au fost grav avariate.
Infernul s-a pornit pe 4 martie 1977, la ora 21:22. A avut magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter şi a durat aproximativ 56 de secunde. Și-au pierdut viaţa 1.578 de persoane, majoritatea în Bucureşti, iar alte 11.321 au fost rănite, în principal din cauza prăbuşirii clădirilor.
În Capitală au fost distruse 33 de clădiri şi blocuri de înălţime mare sau medie, printre care clădiri vechi construite în perioada antebelică, dar şi trei clădiri noi – blocul OD16 din cartierul Militari, blocul de pe Ştefan cel Mare-Lizeanu şi Centrul de Calcul al Ministerului Transporturilor.
În total, s-au prăbuşit sau au fost grav avariate 32.897 de locuinţe şi au fost afectate 763 de unităţi industriale din 23 de judeţe. Un raport din 1978 al Băncii Mondiale arată pagube de două miliarde de dolari, din care 70% în Bucureşti.
Seismul a fost resimţit puternic şi în ţările Serbia, Bulgaria și Ungaria. În Bulgaria, au fost distruse trei blocuri, omorând peste 120 de oameni.
În Capitală, în acest moment există 363 de clădiri aflate în „clasa 1 de risc seismic”, cunoscută în limbaj popular sub denumirea de „bulină roșie”, potrivit datelor publicate de Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic.
Pe lângă imobilele cu „bulină roșie , alte 374 de clădiri din Capitală, aflate în „clasa 2” de risc seismic, riscă să fie grav avariate în cazul producerii unui cutremur de magnitudine mare.
Conform legii, din clasa de risc seismic I, „fac parte construcţiile cu risc ridicat de prăbuşire la cutremurul de proiectare corespunzător stării limită ultime”.
Deci, în cazul unui seism cu magnitudinea de 7, similar celui din 1977, există, în acest moment, 363 de clădiri „cu risc ridicat de prăbușire”.
Comparativ, la seismul din 1977 au fost 33 de clădiri prăbușite.
Totodată, nu trebuie ignorate clădirile aflate în „clasa II” de risc seismic.
Chiar dacă „pierderea stabilității este puțin probabilă”, aceste clădiri pot fi grav avariate în caz de cutremur major.
De asemenea, Bucureștiul are peste 1.600 de clădiri încadrate la „urgențe”. În plus, pe lista primăriei există în prezent peste 1.600 de clădiri care sunt încadrate în așa-numita categorie de „urgențe”.
Aceste „urgențe”, în privința consolidării clădirilor au fost stabilite la finele anilor 1990.
România este una dintre țările europene cu un grad ridicat de risc seismic. Spre exemplu, între 2013 și 2022, asigurătorii Membri ai UNSAR au despăgubit 1.664 dosare de daună – doar ca urmare a cutremurelor. Sprijinul financiar a depășit 4,3 milioane de lei. Dintre aceste dosare, 1.612 au fost despăgubite în baza polițelor de asigurare pentru locuințe, iar diferența în baza asigurărilor dedicate companiilor.
În același timp, valoarea medie a unui dosar de daună a crescut semnificativ, triplându-se în 2022, comparativ cu 2015 (chiar dacă în 2015 au fost despăgubite 693 dosare de daună, iar anul trecut 98). Așadar, încheierea unei polițe de asigurare va face mereu diferența în cazul producerii unui eveniment neprevăzut.
„Este important să învățăm din lecțiile trecutului pentru a fi mai bine pregătiți în fața viitorului, indiferent ce ne rezervă acesta.
Asigurarea pentru locuințe reprezintă o plasă importantă de siguranță pentru noi toți, iar industria de asigurări are capacitatea de a prelua aceste riscuri, continuând să fie aproape de cei care au cea mai mare nevoie de sprijin financiar”, a declarat Alexandru CIUNCAN, Președinte & Director General al UNSAR.
Actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneţ, cântăreaţa Doina Badea, scriitorul Alexandru Ivasiuc, poetul A.E. Baconsky se numără printre cei care au murit în cutremurul din 1977.